Curtea Suprema de Justitie (CSJ) sustine ca traficul de influenta savarsit de fostul sef al Directiei Generale Transport Public si Cai de Comunicatie (DGTPCC), Igor Gamretki, nu are vreo legatura cu functia pe care a detinut-o la Primaria Chisinau si se refera doar la relatia acestuia cu Dorin Chirtoaca, care ii este fost coleg de clasa si persoana apropiata. Anume astfel isi explica judecatorii CSJ decizia din 30 ianuarie curent de a nu-l pedepsi pe Gamretki prin privarea dreptului de a ocupa functii publice pe o perioada de trei ani, asa cum au stabilit instanta de fond si cea de apel, noteaza Ziarul de Garda.
„Nu a fost clar stabilit de care împrejurari specifice ale functiei publice detinute, s-a folosit inculpatul la savârsirea infractiunii imputate, încontextul în care în fapta constatata s-a facut referire, ca inculpatul Gamretki I., a fost coleg de clasa cu persoana în privinta careia a fost disjunsa cauza penala si cu care era în relatii apropiate, si asupra careia urma sa exercite traficul de influenta, ceea ce denota ca nu era necesar anume detinerea anumitei functii publice, pentru ca inculpatul sa aiba posibilitate de a comite infractiunea imputata”, motiveaza judecatorii instantei supreme, Nicolae Gordila, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan si Ion Guzun, decizia de a-l pedepsi pe Igor Gamretki doar cu doi ani de închisoare cu suspendare pentru trucarea licitatiei privind amenajarea parcarilor cu plata în Chisinau, scrie Ziarul de Garda.
Judecatorii instantei supreme au apreciat pedeapsa complementara, de a-l priva pe Igor Gamretki de dreptul de a ocupa functii publice pe un termen de trei ani, drept una „nefondata”, mentionând ca „s-a admis o eroare în aceasta parte” si ca hotarârile instantelor ierarhic inferioare sunt „insuficient motivate” la acest capitol.
În decizia motivata scrie ca „actiunile inculpatului Gamretki I., au fost încadrate în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, în cele din urma fiind justificat condamnat pentru savârsirea infractiunii de trafic de influenta, cu primirea de bunuri sau avantaje în proportii deosebit de mari (9.100 euro)”, dar ca instanta suprema a refuzat sa-l pedepseasca cu amenda, deoarece cazul a generat un „interes de rezonanta în societate”.