Data Sfintelor Paști este stabilită în fiecare an după un set de reguli fixate încă din anul 325, la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, și are la bază fenomene astronomice, explică surse bisericești.
Biserica Ortodoxă folosește în calcul atât ciclul solar, cât și pe cel lunar. Mai exact, Paștele este sărbătorit în prima duminică de după prima lună plină care urmează echinocțiului de primăvară, considerat convențional la 21 martie.
Astfel, data Învierii nu este fixă, ci variază de la un an la altul, în funcție de momentul în care are loc luna plină pascală. Dacă această lună plină cade chiar într-o duminică, Paștele este mutat în duminica următoare, pentru a evita coincidența cu sărbătoarea iudaică a Paștelui.
Potrivit regulilor stabilite în tradiția ortodoxă, această metodă asigură faptul că Învierea este celebrată întotdeauna duminica, zi considerată centrală în calendarul creștin.
În acest mod este explicată variația anuală a uneia dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, care poate cădea, în funcție de calcul, între finalul lunii martie și sfârșitul lunii aprilie sau început de mai, transmite doxologia.ro.
Pe ce dată vom sărbători Paștele anul viitor
Până în anul 2030, vom sărbători Paștile în următoarele zile:
2025 - 20 aprilie
2026 - 12 aprilie
2027 - 2 mai
2028 - 16 aprilie
2029 - 8 aprilie
2030 - 28 aprilie.
Anul acesta, creștinii ortodocși marchează pe 12 aprilie Învierea Domnului, cea mai importantă sărbătoare din calendarul bisericesc, celebrată cu slujbe speciale, mese festive și tradiții păstrate din generație în generație în Republica Moldova.
Slujba de Înviere și Lumina Sfântă
În noaptea de Înviere, credincioșii au participat la slujba pascală și au primit Lumina Sfântă, rostind salutul tradițional „Hristos a înviat!”, la care se răspunde „Adevărat a înviat!”.
Sfințirea coșurilor pascale
Tot în noaptea Învierii are loc și sfințirea coșurilor pascale, aduse la biserică cu bucate tradiționale precum ouă roșii, pască, cozonac și carne de miel.
Lumina Sfântă, dusă apoi acasă, este considerată simbol al biruinței vieții asupra morții și al reînnoirii spirituale.
Masa de Paște în familie
În această dimineață, familiile se reunesc în jurul mesei festive, unde sunt nelipsite preparatele tradiționale. Conform tradiției, se mănâncă mai întâi din bucatele sfințite: ouă roșii, carne, pască și altele.
Un alt obicei respectat este ciocnitul ouălor, considerat un gest de salut și urare de sănătate, însoțit de formula pascală „Hristos a înviat!”, răspunsul fiind „Adevărat a înviat!”.
Vizite și obiceiuri în perioada pascală
Sărbătoarea continuă mai multe zile, timp în care oamenii se vizitează reciproc, își fac urări și împart mese în familie sau cu vecinii. În unele zone rurale, aceste întâlniri sunt însoțite de mese comune și schimb de daruri, ca semn al comunității și al împăcării.