Curtea Constitutionala a admis partial sesizarea deputatilor democrati cu privire la modalitate de numire a Procurorului General

Dupa o ora de deliberari, magistratii au considerat neconstitutionala comisia de la ministerul Justitiei care a ales o lista din care CSP a selectat Procurorul General. Considerand ca astfel a fost periclitata puterea de decizie a Consiliului Superior al Procuraturii.

La sedinta de astazi a fost prezent Sergiu Sirbu, unul dintre semnatarii sesizarii care a solicitat recuzarea din sedinta a magistratului Vladimir Turcan, care a si fost recuzat.

Sirbu sustine ca desi Curtea a luat o astfel de decizie nu este adevarat ca procurorul general va fi demis, totusi ce urmeza mai departe nu a putut sa ne spuna.

Iar intre timp, afara mai multi oameni in frunte cu activistul Pavel Grigorciuc au protestat astfel sustinandu-l pe Alexandr Stoianoglo.

Analiza Curtii: 

Curtea a considerat ca prevederile contestate trebuie examinate prin prisma articolului 125, care prevede explicit subiectele cu atributii decizionale in procesul de numire si demitere a Procurorului General, si articolului 125¹ din Constitutie, care se refera la statutul Consiliului Superior al Procurorilor de garant al independentei si al impartialitatii procurorilor.

Din perspectiva afectarii mandatului constitutional al Consiliului Superior al Procurorilor, asa cum este stabilit acesta de articolele 125 si 125¹ din Constitutie, Curtea a identificat trei categorii de probleme, pe care le-a analizat. Acestea se refera la desemnarea Procurorului General interimar, preselectia candidatilor la functia de Procuror General si eliberarea din functie a Procurorului General. 

Cu privire la desemnarea Procurorului General interimar, Curtea a reiterat ca interimatul este o solutie temporara, care asigura exercitarea pentru o perioada de timp a functiilor de catre o alta persoana decat titularul. In jurisprudenta sa, Curtea a retinut ca ratiunea dispunerii interimatului rezida in depasirea situatiei create ca urmare a imposibilitatii exercitarii atributiilor de catre titularul mandatului si in evitarea unor perturbatii in activitatea acestei institutii (HCC nr. 9 din 21 mai 2013, § 69). 

Curtea a notat ca Constitutia nu opereaza cu notiunea de „Procuror General interimar”, de asemenea, nu contine prevederi referitoare la intervenirea vacantei acestei functii. Astfel, in aspectele legate de organizarea si functionarea interna a Procuraturii in privinta carora Constitutia nu dispune, Parlamentul detine competenta de a le reglementa prin lege, respectand principiile constitutionale. 

Curtea a observat ca, pe de o parte, Consiliului Superior al Procurorilor i se impune, prin intermediul Legii cu privire la Procuratura, un termen scurt pentru a propune un Procuror General interimar, iar pe de alta parte, in situatia in care nu este acceptata, propunerea poate fi respinsa de Presedintele Republicii Moldova. Ulterior, rolul Consiliului Superior al Procurorilor devine secundar, cea de-a doua propunere fiind facuta de catre Parlamentul Republicii Moldova. 

In eventualitatea respingerii de catre Presedintele Republicii Moldova a candidaturii propuse de Consiliul Superior al Procurorilor, rolul constitutional al Consiliului este diminuat pregnant, avand in vedere faptul ca, potrivit alin. (2²) al articolului 11 din Legea cu privire la Procuratura, Parlamentul, organ pur politic, preia prerogativa propunerii unui candidat la functia de Procuror General interimar, iar Consiliul devine un organ de avizare. 

Curtea a concluzionat ca instituirea unui termen restrans si redistribuirea competentelor in materie de propunere a Procurorului General interimar, prevazute in articolul 11 alineatele (2¹) si (2²) din Legea cu privire la Procuratura, sunt de natura sa afecteze rolul Consiliului Superior al Procurorilor rezervat de articolele 125 si 125¹ din Constitutie. 

Cu privire la preselectia candidatilor la functia de Procuror General, Curtea a mentionat ca stipularea in Constitutie a procedurii de desemnare a Procurorului General constituie o garantie a independentei acestuia si a exercitarii cu impartialitate a atributiilor ce-i revin conform Legii cu privire la Procuratura (HCC nr. 8 din 20 mai 2013, § 53). 

Curtea a subliniat ca articolul 125 alin. (1) din Constitutie prevede explicit subiectele cu atributii decizionale in procesul de numire a Procurorului General, acestea fiind Consiliul Superior al Procurorilor si Presedintele Republicii Moldova. Curtea a mentionat opinia Comisiei de la Venetia, potrivit careia cadrul constitutional national pare sa impuna mai curand o regula stricta privind competentele Consiliului Superior al Procurorilor in procesul de numire a Procurorului General. Orice redistribuire a competentelor de luare a deciziilor care afecteaza in mod substantial mandatul constitutional al unei autoritati pretinde un amendament constitutional. In sens contrar, va fi compromis scopul crearii unei asemenea autoritati la nivel constitutional (Opinia amicus curiae nr. 972/2019 despre amendamentele la Legea cu privire la Procuratura (CDL-AD(2019)034), §§ 22, 26). 

Modificarile de substanta din Legea cu privire la Procuratura sub aspectul preselectiei si propunerii candidaturii Procurorului General au condus Curtea la concluzia ca Comisia instituita de Ministerul Justitiei nu are doar un rol consultativ. Consiliul Superior al Procurorilor este obligat sa selecteze un candidat din lista intocmita de Comisie. Atat timp cat Consiliul nu poate selecta o candidatura din afara listei de candidati preselectati de Comisie, se poate afirma ca aceasta din urma intervine substantial in mandatul constitutional al Consiliului Superior al Procurorilor. 

In acest sens, Curtea a notat viziunea Comisiei de la Venetia, potrivit careia Constitutia abiliteaza Parlamentul sa defineasca, printr-o lege, procedurile generale care trebuie urmate de Consiliul Superior al Procurorilor. Pe de alta parte, Consiliul Superior al Procurorilor are un rol constitutional care nu trebuie uzurpat de catre Parlament – este rolul formarii unei liste si al selectarii unui candidat care sa-i fie propus Presedintelui Republicii pentru numire. Consiliul ar trebui sa urmeze legea, iar legislatorul ar trebui sa nu-si depaseasca competenta de legiferare pentru a impiedica Consiliul Superior al Procurorilor sa-si exercite mandatul constitutional (Opinia amicus curiae nr. 972/2019 despre amendamentele la Legea cu privire la Procuratura (CDL-AD(2019)034), § 39).

In baza celor mentionate, Curtea a considerat ca implicarea Comisiei instituita de Ministerul Justitiei in procesul de numire in functie a Procurorului General in modul stabilit de articolul 17 din Legea cu privire la Procuratura contravine articolului 125 din Constitutie.

In acelasi timp, Curtea a notat ca, potrivit prevederilor articolului 140 alin. (1) din Constitutie, legile sau unele parti ale acestora devin nule din momentul adoptarii hotararii corespunzatoare a Curtii Constitutionale. In jurisprudenta sa, Curtea a observat ca textul „din momentul adoptarii hotararii” din norma constitutionala citata se refera la efectul ex nunc al hotararilor Curtii Constitutionale, fapt care presupune ca acestea produc efecte pentru viitor (HCC nr. 5 din 25 februarie 2020, § 141; HCC nr. 21 din 1 octombrie 2018, §§ 33 si 41).

Reiesind din cele mentionate, Curtea a retinut ca constatarea privind neconstitutionalitatea unor prevederi din articolul 17 din Legea cu privire la Procuratura nu afecteaza procedurile deja desfasurate pentru numirea Procurorului General in functie si nu se aplica raporturilor ex ante momentului intrarii in vigoare a Hotararii.

Cu privire la eliberarea din functie a Procurorului General, Curtea a mentionat ca articolul 125 alin. (2) din Constitutie prevede autoritatile cu atributii decizionale in procesul de demitere din functie a Procurorului General, acestea fiind Consiliul Superior al Procurorilor si Presedintele Republicii Moldova.

Curtea a reiterat, ca si in cazul preselectiei candidaturilor pentru functia de Procuror General, ca este afectat rolul constitutional al Consiliului Superior al Procurorilor, prin competenta oferita Comisiei de evaluare a activitatii Procurorului General fiind introdus un mecanism apt sa pericliteze scopul urmarit de constituanta prin articolul 125¹ din Constitutie: garantarea independentei si a impartialitatii procurorilor.

Concluziile Curtii:

Pornind de la cele mentionate, Curtea a hotarat:

1. A admis partial sesizarea domnilor deputati Vladimir Cebotari, Serghei Sirbu, Vladimir Vitiuc, Violeta Ivanov, Corneliu Padnevici, Eleonora Graur si Vasile Bitca referitoare la controlul constitutionalitatii articolelor 11 alineatele (2¹) si (2²), 17 alineatele (2), (3), (5), (7), (8), (9), (9¹) si (11¹), 58 alineatele (7), (8) si (9), 69 alineatele (1), (2) si (4) si 70 alin. (1) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratura, alin. (2) din Art. II din Legea nr. 87 din 19 iulie 2019 pentru modificarea articolului 11 din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratura, alin. (2) din Art. II din Legea nr. 128 din 16 septembrie 2019 pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratura, Hotararii Parlamentului nr. 101 din 30 iulie 2019 privind inaintarea candidaturii la functia de Procuror General interimar al Republicii Moldova si a Decretului Presedintelui Republicii Moldova nr. 1232 din 31 iulie 2019 privind desemnarea domnului Dumitru Robu in functia de Procuror General interimar.

2. A declarat inadmisibila sesizarea in partea ce tine de controlul constitutionalitatii articolului 69 alin. (1), (2) si (4) si articolului 70 alin. (1) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratura, alin. (2) din Art. II din Legea nr. 87 din 19 iulie 2019 pentru modificarea articolului 11 din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratura, alin. (2) din Art. II din Legea nr. 128 din 16 septembrie 2019 pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratura, Hotararii Parlamentului nr. 101 din 30 iulie 2019 privind inaintarea candidaturii la functia de Procuror General interimar al Republicii Moldova si a Decretului Presedintelui Republicii Moldova nr. 1232 din 31 iulie 2019 privind desemnarea domnului Dumitru Robu in functia de Procuror General interimar.

3. A declarat neconstitutionale articolul 11 alineatele (2¹) si (2²), articolul 17 alineatele (2), (3), (5), (6), (7), (8), (9), (9¹) si (11¹) si articolul 58 alineatele (7), (8) si (9) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratura.

Aceasta hotarare este definitiva, nu poate fi supusa niciunei cai de atac, intra in vigoare la data adoptarii si se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova.