Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins recursul Consiliului UE în dosarul lui Vladimir Plahotniuc și a menținut anularea măsurilor restrictive impuse fostului lider democrat în 2023. Magistrații au stabilit că instituția europeană nu a demonstrat că a verificat dacă anchetele și procedurile penale din Republica Moldova, pe care s-a bazat pentru a-l include pe lista sancțiunilor, au respectat dreptul la apărare și dreptul la protecție jurisdicțională efectivă.
Hotărârea a fost pronunțată în cauza C-897/24 P. Consiliul UE a contestat decizia Tribunalului Uniunii Europene din octombrie 2024, prin care fusese anulată includerea lui Plahotniuc pe lista persoanelor sancționate pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.
În motivarea hotărârii, Curtea a explicat că, atunci când se bazează pe deciziile autorităților unui stat din afara Uniunii Europene de a iniția anchete sau proceduri penale, Consiliul trebuie să verifice dacă acestea au fost adoptate cu respectarea drepturilor fundamentale ale persoanei vizate.
În cazul lui Plahotniuc, motivele includerii pe lista sancțiunilor făceau referire la mai multe proceduri penale din Republica Moldova, legate de presupusa delapidare a fondurilor publice și transferul ilegal al acestora peste hotare. Era menționat și dosarul „Frauda bancară”, precum și o anchetă privind presupusa mituire a fostului președinte al Republicii Moldova, căruia i-ar fi fost oferită o geantă cu bani în schimbul unor favoruri politice.
Curtea a constatat că, deși Consiliul s-a bazat pe aceste anchete și proceduri, nu a demonstrat că verificase respectarea dreptului la apărare și a dreptului la protecție jurisdicțională efectivă. Mai mult, rezultatul unor asemenea verificări nu a fost prezentat în motivarea deciziei de sancționare.
Consiliul a invocat lipsa competențelor de investigare în statele terțe
În fața Curții, Consiliul UE a susținut că nu are competențe de investigare în state din afara Uniunii Europene și că nu poate verifica direct dacă drepturile persoanelor vizate sunt respectate în cadrul procedurilor penale desfășurate acolo.
Instituția a argumentat că o asemenea obligație i-ar limita capacitatea de a adopta măsuri restrictive și ar putea permite unor state cu regimuri autoritare să inițieze dosare penale fictive pentru a împiedica sancționarea unor persoane.
Consiliul a mai susținut că nu s-a bazat exclusiv pe existența dosarelor penale din Republica Moldova, ci și pe articole de presă, comunicate ale autorităților și alte informații publice.
Curtea a respins însă aceste argumente. Judecătorii au subliniat că faptul că instituția europeană a utilizat informații indirecte despre anchetele și urmăririle penale nu o scutește de obligația de a verifica dacă drepturile fundamentale ale persoanei vizate au fost respectate.
Magistrații au mai precizat că obligația de verificare se aplică inclusiv atunci când existența unei anchete penale nu reprezintă, în sine, criteriul juridic pentru includerea unei persoane pe lista sancțiunilor, ci constituie temeiul factual al deciziei.
Curtea a respins și argumentul privind criteriile de sancționare
Un alt aspect examinat de judecători a fost dacă Plahotniuc fusese inclus pe lista europeană exclusiv pentru abateri financiare grave sau și pentru subminarea procesului politic democratic.
Consiliul a susținut că Tribunalul UE a interpretat greșit motivele sancționării și că acestea vizau ambele criterii.
Curtea a considerat însă că această dispută nu schimbă rezultatul cauzei. Chiar dacă includerea lui Plahotniuc ar fi fost justificată și prin presupusa mituire a fostului președinte, Consiliul trebuia să verifice dacă decizia autorităților moldovene de a iniția ancheta respectivă fusese adoptată cu respectarea drepturilor sale procedurale. Or, o asemenea verificare nu a fost demonstrată.
Prin urmare, Curtea de Justiție a UE a respins recursul Consiliului și a menținut anularea actelor europene prin care Plahotniuc fusese inclus pe lista sancțiunilor. Consiliul a fost obligat să suporte propriile cheltuieli de judecată și să achite cheltuielile lui Plahotniuc, în timp ce Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate urmează să-și suporte propriile cheltuieli.
Decizia privește exclusiv legalitatea măsurilor restrictive adoptate de Uniunea Europeană. Aceasta nu reprezintă o achitare a lui Vladimir Plahotniuc în dosarele penale din Republica Moldova și nu anulează procedurile judiciare desfășurate pe numele său.
Cum a ajuns Vladimir Plahotniuc pe lista neagră a UE
În mai 2023, Uniunea Europeană l-a inclus pe Vladimir Plahotniuc pe lista persoanelor sancționate pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Decizia a fost motivată prin implicarea sa presupusă în frauda bancară, dar și prin acuzațiile privind tentativele de subminare a ordinii constituționale. Sancțiunile prevedeau înghețarea bunurilor deținute în UE și interdicția de intrare pe teritoriul statelor membre. În octombrie 2024, Tribunalul UE a anulat măsurile restrictive, iar Consiliul UE a contestat hotărârea. La 12 noiembrie 2026, Curtea de Justiție a UE a respins recursul Consiliului, menținând anularea sancțiunilor.