Rusia ar fi propus federalizarea Republicii Moldova, prin includerea regiunii transnistrene și UTA Găgăuzia în structura statului, precum și organizarea unor referendumuri privind independența celor două regiuni în cazul aderării țării la Uniunea Europeană. Informațiile au fost publicate de presa rusă, care citează surse din mai multe grupuri de negociere implicate în discuțiile privind încheierea războiului din Ucraina. În reacție, Guvernul de la Chișinău califică astfel de mesaje drept provocări menite să împiedice apropierea Republicii Moldova de UE și afirmă că își menține cursul european.
Potrivit publicației Eho, propunerea ar presupune transformarea Republicii Moldova într-o federație formată din trei entități: Moldova, Transnistria și Găgăuzia. În cazul aderării la Uniunea Europeană, ar urma să fie organizate referendumuri privind independența celor două regiuni.
În schimb, Rusia ar putea accepta retragerea trupelor sale din regiunea transnistreană, cu condiția ca Republica Moldova să adopte un statut de neutralitate militară.
Lista de propuneri ar include și demilitarizarea porturilor Odesa și Nikolaev, acordarea unui statut special limbii ruse în Ucraina, menținerea statutului de nealiniere militară a Ucrainei, precum și limitarea prezenței bazelor militare în statele baltice și Finlanda.
O altă propunere discutată într-un grup separat ar viza crearea unui „club” format din cinci-șase state membre NATO, care să poată bloca aderarea unor noi țări la Alianță, inclusiv Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Armenia.
În schimbul unor eventuale concesii, Rusia ar fi dispusă să retragă armele nucleare și rachetele cu rază medie de acțiune din Belarus. Totodată, un oficial al Ministerului rus de Externe a vorbit despre posibile acorduri bilaterale de neagresiune între Rusia și principalele state NATO.
Alexandru Tănase: Propunerile amintesc de Memorandumul Kozak
Într-o postare pe facebook, fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, avertizează că informațiile, dacă se confirmă, ar trebui să provoace îngrijorare atât la Chișinău, cât și la București.
Acesta consideră că scenariul federalizării amintește de Memorandumul Kozak din 2003, prin care Moscova încerca să impună Republicii Moldova un model de organizare statală ce ar fi oferit regiunilor separatiste o influență disproporționată asupra deciziilor centrale.
Tănase atrage atenția că, de această dată, viitorul constituțional și geopolitic al Republicii Moldova ar putea deveni subiectul unor negocieri între marile puteri, fără participarea directă a Chișinăului.
În opinia sa, soluționarea conflictului transnistrean nu poate avea loc în detrimentul suveranității țării, iar viitorul european al Republicii Moldova nu poate fi negociat fără acordul autorităților și al cetățenilor săi.