Dronele rusești care ajung în spațiul aerian al Republicii Moldova și al statelor NATO ridică tot mai multe semne de întrebare cu privire la intenția și amploarea acestor incursiuni. Analiștii și oficialii europeni avertizează că astfel de incidente pot fi folosite pentru a testa capacitatea de detectare și reacție a statelor de pe flancul estic al NATO și se pot înscrie în acțiuni de război hibrid. Republica Moldova este și mai vulnerabilă, spun experții, întrucât nu dispune încă de suficiente sisteme pentru detectarea și contracararea dronelor.
O analiză recentă a Institutului pentru Studiul Războiului vorbește despre un posibil test al apărării NATO și a Republicii Moldova, după recentele explozii și survolări ale dronelor.
Anatol ȘALARU, FOST MINISTRU AL APĂRĂRII: „Rusia vrea să creeze cât mai multe evenimente de genul acesta, cât mai multe incidente până la un moment să depășească capacitatea de reacție a instituțiilor autoritățile statului respectiv. Pentru noi ei acum se pregătesc de alegerile din UTA Găgăuzia se pregătesc de alegerile din decembrie din Transnistria și ei vor să creeze o situație în care autoritățile să fie depășite.”
ACLED, organizație care monitorizează conflictele și violența politică, menționează într-o analiză că unele incursiuni ale dronelor pot fi accidentale, dar că traiectoria unei drone Geran care a traversat spațiul aerian moldovenesc pe 8 septembrie sugerează că Moscova ar putea testa apărarea României și Moldovei. Autorii estimează că noi incursiuni ale dronelor rusești în România și Moldova sunt probabile în lunile următoare.
Potrivit fostului Ministru al Apărării Anatol Șalaru, Moldova are limite tehnice și că apărarea împotriva dronelor este o provocare în continuă schimbare.
Anatol ȘALARU, FOST MINISTRU AL APĂRĂRII: „Radarele pe care le avem noi nu depistează toate dronele, fiindcă altfel ar trebui să depisteze și păsările care zboară. Sunt drone care zboară cu 100 de km la oră și nu mai mult de 150 de metri în altitudine. Sunt foarte multe aspecte în acest război antidronă și nu poate fi rezolvat separat de către Republica Moldova. Este o armă care se dezvoltă în continuu. Și dacă noi avem, de exemplu, un echipament care doboară astăzi un anumit tip de dronă bazat pe lupta radio-electronică, peste o lună aceste echipamente sunt inutile, fiindcă se dezvoltă alte sisteme noi.”
Experții atrag atenția că Republica Moldova nu dispune de aceleași capacități de apărare aeriană precum statele NATO vecine. Iar soluția, spun aceștia, ar trebui să fie dezvoltarea unor sisteme proprii de detectare și contracarare a dronelor, adaptate riscurilor cu care se confruntă țara.
Anatol ȘALARU, FOST MINISTRU AL APĂRĂRII: „România doboară dronele cu ajutorul aviației miitare. Noi nu avem aviație militară. Și nu cred că NATO va trimite aviația militară deasupra Moldovei ca să doboare dronele rusești. NATO nu va risca un război cu Rusia doar de dragul Republicii Moldova. Noi trebuie să dezvoltăm anume ceea ce poate să ne ajute pe noi. Și numai în complex. Doar pentru că, ocazional, poate să cadă cîte o dronă pe teritoriul Republicii Moldova, nu înseamnă că noi trebuie să ne pregătim astăzi de o război antidronă cu Rusia.”
Ministerul Apărării va achiziționa un sistem modern de apărare antiaeriană cu rază medie. Procedurile urmează să fie lansate în curând, însă nu se stie când va ajunge echipamentul în țară.