De la apelul la 112 până la soluționarea cazului: autoritățile pregătesc un sistem unic pentru monitorizarea violenței în familie și anunță noi reguli pentru agresorii aflați sub supraveghere

Măsurile au fost discutate după tragedia de la Măgdăcești, dar și în contextul unor cazuri în care victimele reclamă că, deși au cerut protecție, instituțiile statului nu au intervenit suficient de eficient.

Unul dintre mecanismele asupra cărora autoritățile vor interveni este monitorizarea electronică a agresorilor.

În prezent, acest mecanism este deja utilizat în Republica Moldova. Potrivit Ministerului Justiției, în 2025 au fost monitorizate electronic 2.737 de persoane, dintre care 35% dintre cazuri au vizat protejarea victimelor, preponderent în dosare de violență în familie.

După audierile parlamentare, autoritățile au anunțat că vor extinde capacitatea sistemului și vor introduce noi reguli privind modul în care informația ajunge la instituțiile care trebuie să intervină.

„Se va introduce necesitatea ca ofițerii de probațiune să anunțe Poliția de Frontieră în cazul în care agresorul vrea să plece peste hotare și viceversa. Atunci când revine, Poliția de Frontieră să fie obligată să anunțe probațiunea despre întoarcerea agresorului”, a explicat deputata Marcela Adam în cadrul emisiunii.

O altă măsură vizează situațiile în care brățara electronică este scoasă sau nu mai funcționează.

„Se introduce obligația ca victima să fie informată despre faptul că sistemul acesta de monitorizare, brățara, este defectat (...) și să fie introduse sancțiuni mai dure pentru cei care nu respectă acest echipament și nu respectă sancțiunea impusă. Respectiv, victima să fie anunțată și prevenită de pericolul posibil și de riscul în care se află”, a declarat Marcela Adam.

Ministerul Justiției a anunțat, de altfel, în septembrie, inițierea elaborării unui proiect de lege pentru optimizarea mecanismelor de protecție a victimelor și de monitorizare electronică a agresorilor familiali. Proiectul urmărește inclusiv consolidarea cooperării și a schimbului operativ de informații între instituțiile competente.

Poliția, conectată la sistemul de monitorizare

O altă schimbare anunțată este ca poliția să aibă acces direct la informațiile privind monitorizarea electronică, astfel încât intervenția să nu depindă exclusiv de un singur sistem instituțional.

În cadrul audierilor s-a vorbit și despre necesitatea ca instituțiile să poată vedea mai rapid încălcările și să reacționeze înainte ca o situație să escaladeze.

În prezent, monitorizarea electronică se face prin cooperarea dintre instanțe, poliție și Inspectoratul Național de Probațiune, iar încălcările restricțiilor sunt semnalate pentru intervenție.

Autoritățile au anunțat și că vor fi procurate noi dispozitive de monitorizare electronică, în condițiile în care numărul persoanelor care ajung sub supraveghere este în creștere.

Un singur sistem pentru urmărirea cazului, de la apelul la 112 până la soluționare

O altă problemă identificată este lipsa unei coordonări suficiente între instituțiile care intervin într-un caz de violență.

Pentru a elimina aceste breșe, autoritățile lucrează la VioData, un sistem de coordonare interinstituțională și monitorizare a cazurilor.

„Se lucrează la un sistem de coordonare interinstituțională și de monitorizare a cazurilor din momentul în care victima apelează 112 sau se adresează după ajutor și cum evoluează cazul până în momentul în care se ajunge la o anumită soluționare”, a declarat Marcela Adam.

Sistemul urmează să fie pilotat până la sfârșitul acestui an, iar din 2027 ar urma să fie pus în funcțiune. Scopul este ca autoritățile să poată identifica inclusiv momentul în care apare o disfuncționalitate și instituția care nu și-a îndeplinit atribuțiile.

Se pregătește un nou proiect de lege

În paralel, Ministerul Justiției elaborează un proiect de lege privind optimizarea mecanismelor de protecție a victimelor violenței în familie și monitorizarea agresorilor. Autoritățile susțin că noul proiect va include propuneri venite atât din partea instituțiilor statului, cât și a societății civile.

Printre problemele care urmează să fie analizate se numără modul în care sunt executate ordinele de protecție, schimbul de informații dintre instituții și reacția autorităților atunci când agresorul încalcă restricțiile.

Avocații cer programe obligatorii pentru agresori

În cadrul emisiunii, avocata Doina Străisteanu a atras atenția asupra unei alte probleme: executarea măsurilor impuse agresorilor.

„Am făcut nenumărate apeluri chiar și la ministere, pentru că nu le găseam în mediul online. Și, ca să înțelegeți, noi nu le-am găsit și eu a trebuit să fac un demers oficial să mi se comunice unde sunt aceste centre”, a spus avocata, referindu-se la programele destinate agresorilor.

Potrivit acesteia, astfel de programe ar trebui să fie obligatorii pentru persoanele incluse în sistemul de monitorizare ca agresori familiali.

„Am subliniat importanța introducerii ca formă obligatorie pentru toți cei care sunt luați la evidență ca agresori în familie”, a declarat Doina Străisteanu.

Avocata a mai spus că, în cazul Olgăi Krivorucenco, a sesizat mai multe instituții după ce a preluat cazul, inclusiv Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției și autoritatea tutelară.

„Au fost sesizări către Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General de Poliție, către Autoritatea Tutelară să intervină, să verifice situația copilului și să facă o evaluare psihologică, inclusiv să preia copilul pentru un centru de plasament”, a declarat aceasta.

Autoritățile spun că sistemul trebuie să păstreze „memoria” cazului

În cadrul dezbaterii s-a vorbit și despre schimbările frecvente ale angajaților instruiți să lucreze cu victimele violenței.

Doina Străisteanu susține că, de-a lungul anilor, polițiști, asistenți sociali, psihologi, procurori și reprezentanți ai instanțelor au fost instruiți în domeniu, însă o parte dintre aceștia au fost ulterior transferați către alte segmente.

„Nu există o memorie instituțională care să păstreze nu doar procedura propriu-zisă, dar și acea înțelegere cum operezi atunci când ești chemat la un apel 112, pe violență”, a afirmat avocata.

În acest context, deputata Marcela Adam a spus că este nevoie de formare continuă pentru întregul lanț implicat în asemenea cazuri – polițiști, procurori, judecători, juriști și asistenți sociali.

Ce s-a schimbat deja în legislație

Autoritățile amintesc că în ultimii ani au fost adoptate mai multe modificări legislative pentru consolidarea protecției victimelor.

Printre acestea se numără extinderea duratei ordonanței de protecție, precum și măsuri privind violența comisă prin intermediul tehnologiilor informaționale. Parlamentul a promovat inclusiv modificări care vizează violența online, hărțuirea online și distribuirea imaginilor intime fără consimțământ.

Totodată, monitorizarea electronică a agresorilor este aplicată în Republica Moldova din 2021 în cazurile în care instanța stabilește asemenea măsuri de protecție.

„Sistemul nu este unul perfect”

În urma audierilor, autoritățile recunosc că mecanismele existente au vulnerabilități, însă susțin că acestea trebuie corectate printr-o mai bună coordonare între instituții.

„Sistemul nu este unul perfect. Nu putem să pretindem că este unul perfect. Dar contează foarte mult ce facem mai departe ca să capacităm instituțiile și să evităm asemenea cazuri”, a declarat Marcela Adam.

În același timp, rezultatul anchetelor privind eventualele deficiențe ale instituțiilor în cazurile concrete urmează să stabilească dacă și unde au existat omisiuni.

Astfel, după tragedia de la Măgdăcești, autoritățile spun că miza este ca un caz de violență să nu mai fie tratat ca un simplu conflict de familie, iar informația despre risc să nu se piardă între instituții.