De mai bine de un an, copiii ucraineni, refugiati la noi, au o noua viata. Aici isi continua studiile si isi fac prieteni, departe de sunetul sirenelor si ...departe de casa. Pentru a nu se simti singuri, in timp ce parintii lor sunt la un nou loc de munca, cei mici sunt lasati in grija unei bone. Femeia a fugit si ea din calea razboiului, iar unica sa alinare sunt copiii. Uniti de acelasi necaz, dadaca si cei mici raman increzatori, ca intr-o zi, vor reveni acasa.
Iulia a plecat de acasa, din Kiev, acum 10 luni si s-a refugiat la Chisinau. Si-a gasit linistea si pacea intr-o tara complet straina pentru ea, dar a fost nevoita sa ia viata de la capat. Pentru ca iubeste copiii, femeia a decis sa devina dadaca in cadrul unui centru comunitar din capitala, pentru cei mici care au fugit si ei din calea razboiului.
Iulia IVASUTKINA, REFUGIATA, KIEV: "Initial, acest lucru era ca un scut psihologic pentru mine, ulterior a devenit si ca o protectie pentru copii. Astfel, am inceput nu doar sa imi ascund durerea interioara, ci si sa primesc placerea din ceea ce fac.”
In fiecare zi, Iulia isi petrece timpul cu cei mici si, impreuna, isi alina dorul de casa... desenand.
"Aici am desenat un camp, iar aici drapelul, asa cum m-a invatat mama.”
"Mesajul meu pentru toti ucrainenii este: Noi am fost, suntem si vom fi!”
"Ei vin mai mult pentru a discuta unii cu altii, pentru ca invata de la distanta, deapana amintiri si se degajeaza datorita socializarii.”
Si incearca sa isi traiasca copilaria fericiti, departe de razboiul necrutator.
"Mi-am facut prieteni si ne jucam impreuna.”
"Imi place sa ma joc aici si sa facem diferite activitati. Uneori, vinerea, ne uitam la filme.”
Pe langa multa joaca si distractie, copiii pot aici sa si invete.
Natalia GINGA, REPORTER PRO TV: “ Camera de joaca serveste pentru copiii de toate varstele. Aici avem zona de gradinita, pentru cei mici, iar aici este locul de scoala, pentru copiii mai mari, care isi pot face tema pentru acasa.”
“Imi fac lectiile la matematica, rezolv exercitii.”
"Vin aici la engleza, ma joc si avem o bona foarte buna, care are grija de noi.”
Nadejda, REFUGIATA, ODESSA: “Aducem multumiri Moldovei pentru gazda, siguranta si grija, si pentru ca copiii nostri pot sa isi continue viata, aici, la Chisinau.”
Timp de un an, de cand a inceput razboiul in Ucraina, in tara noastra s-au refugiat peste 50 de mii de copii. In tot acest timp, mai multe centre comunitare si-au deschis usile pentru ei.
Constanta DOHOTARU, COORDONATOR PROGRAME, CENTRU COMUNITAR: “Pentru noi este foarte important sa ii aducem aici laolata, ca ei sa comunice, sa invete despre cultura si societatea noastra, noi sa invatam despre cultura lor si sa scadem din tensiuni.”
Potrivit datelor oferite de Ministerul Educatiei, peste 1600 de copii ucraineni isi fac studiile in tara noastra.