Curtea Constitutionala a analizat tratamentul diferentiat dintre membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii si membrii de drept, in privinta remunerarii lor si a pronuntat la 3 octombrie o hotarare pentru controlul constitutionalitatii unor prevederi din Legea privind sistemul unitar de salarizare in sectorul bugetar, scrie bizlaw.md
Hotararea a fost pronuntata ca urmare a unei sesizari depuse de Curtea Suprema de Justitie prin care s-a contestat tratamentul discriminatoriu intre membrii Consiliului Superior al Magistraturii alesi din randul profesorilor titulari de drept si membrii alesi din randul corpului judecatorilor, in privinta remunerarii lor.
Curtea a mentionat ca tratamentul diferentiat din acest caz are in vedere aplicarea unor conditii salariale preferentiale fata de membrii CSM alesi din randul corpului judecatorilor in raport cu membrii Consiliului alesi din randul profesorilor titulari de drept. Curtea a facut trimitere, in acest sens, la constatarile sale din decizia de admisibilitate, unde a retinut ca coeficientul de salarizare aplicabil acestor categorii de subiecte este de – 10,19, in cazul membrilor alesi din randul profesorilor titulari de drept, de – 11,79, in cazul membrilor alesi din randul judecatorilor cu o vechime in munca de pana la 16 ani si de – 12,29, in cazul judecatorilor cu o vechime in munca de peste 16 ani.
Potrivit Curtii, numirea profesorului titular de drept in functia de membru al CSM nu atrage si consecinta recunoasterii statutului de judecator. Or, dispozitiile Legii privind sistemul unitar de salarizare in sectorul bugetar opereaza tratamentul diferentiat in baza criteriului apartenentei persoanei la corpul magistratilor.
Curtea a avut in vedere si faptul ca membrii de drept ai CSM sunt remunerati in baza altor reguli decat cele aplicabile fata de membrii alesi ai Consiliului. Potrivit Legii privind sistemul unitar de salarizare in sectorul bugetar, remunerarea acestora se realizeaza in baza coeficientului de salarizare – 13,94, asa cum rezulta din datele tabelului nr. 1 la Anexa nr. 3, in cazul Ministrului Justitiei (i.e. codul functiei B1003), si din datele tabelului nr. 1 la Anexa nr. 4, in cazul presedintelui CSJ si al Procurorului General (i.e. codurile functiei B1003 si, respectiv, B1008).