Deficitul hidrologic resimțit în Republica Moldova afectează inclusiv rezervele de apă ale lacului de acumulare Stânca-Costești. În aceste condiții, autoritățile de la Chișinău și cele de la București au ajustat debitul deversat pe râul Prut și modul de operare a instalațiilor de producere a energiei electrice.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că a evaluat situația la Nodul Hidrotehnic Stânca-Costești, unde a verificat atât modul de gestionare a resurselor de apă, cât și stadiul lucrărilor de reabilitare a barajului.
Apa potabilă pentru populație, prioritatea autorităților
Potrivit ministrului, în contextul deficitului hidrologic, una dintre principalele priorități este asigurarea necesarului de apă potabilă pentru populație și menținerea debitului minim ecologic al râului Prut.
Ajustarea debitului deversat și a modului de funcționare a instalațiilor energetice este realizată în coordonare cu partea română, astfel încât resursele disponibile să fie gestionate cât mai eficient.
Barajul, reabilitat în proporție de 80%
În paralel cu măsurile privind gestionarea apei, continuă lucrările de reabilitare a barajului Stânca-Costești. Proiectul, în valoare de 32 de milioane de lei, este implementat de Apele Moldovei și este realizat în proporție de aproximativ 80%.
Lucrările includ modernizarea sistemului de monitorizare a infiltrațiilor de apă în baraj, intervenții la golurile de fund și fortificarea structurii de beton.
Investiții pentru siguranța barajului
Potrivit ministrului Gheorghe Hajder, intervențiile sunt importante atât pentru siguranța infrastructurii hidrotehnice, cât și pentru protejarea resurselor de apă.
„Deficitul hidrologic afectează întreaga țară, inclusiv rezervele de apă ale lacului de acumulare Stânca-Costești. Din acest motiv, împreună cu partea română, am ajustat debitul deversat pe Prut și operarea instalațiilor de producere a energiei electrice. Prioritatea noastră rămâne asigurarea apei potabile pentru populație și menținerea debitului minim ecologic”, a declarat ministrul Mediului.
Autoritățile continuă să monitorizeze nivelul apei și starea infrastructurii, în condițiile în care deficitul hidrologic afectează tot mai multe sectoare și impune o gestionare atentă a resurselor disponibile.