Seceta din regiune afectează tot mai mult și rezervele de apă din Republica Moldova. Situația este îngrijorătoare la lacul de acumulare Costești-Stânca. Nivelul apei este în scădere, iar debitul care ajunge în lac este mai mic decât volumul de apă deversat în aval pe râul Prut. În aceste condiții, autoritățile au redus debitul și gestionează cu atenție rezervele de apă.
Seceta pune tot mai multă presiune pe râul Prut, iar lacul de acumulare Stânca-Costești devine esențial pentru gestionarea puținei ape care mai există în această perioadă.
Barajul permite acumularea și reglarea apei, astfel încât debitul râului să poată fi gestionat inclusiv în perioadele secetoase. În prezent însă, situația este complicată: debitul care ajunge în lac este mai mic decât volumul de apă deversat în aval, iar nivelul lacului continuă să scadă.
Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „Astfel împreună cu partea română am decis deversarea unui flux de apă mai mic astfel încît să asigurăm un debit ecologic, inclusiv să avem și o rezervă pentru aprovizionarea localităților din aval.”
Potrivit datelor Ministerului Mediului 11 orașe din țara noastră se alimentează cu apă din Prut, inclusiv în zona Ungheni și Cahul.
În condițiile în care prognozele nu anunță suficiente precipitații, autoritățile spun că fiecare metru cub de apă trebuie gestionat cu maximă atenție.
Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „Lucrurile nu au o tendință bună, dar ele trebuie de gestionate și sunt gestionate, iar datoria noastră este ca să conservăm această resursă să nu ajungem într-un moment în care se epuizează apa din rerveze fie ca vorbim de lacul Costești, fie că vorbim de lacul de acumulare de la Novodnestrovsk, astfel încît să rămînem fără rezerve de apă."
Guvernul a instituit stare de alertă hidrologică din cauza scăderii rezervelor de apă și a debitelor mici din bazinul Nistrului. Problema este alimentată în principal de lipsa precipitațiilor în zona Carpaților, unde se formează o parte importantă din apa care ajunge ulterior în Nistru. Ministerul Mediului anunță că situația hidrologică va fi monitorizată permanent, iar măsurile vor fi ajustate în funcție de evoluția debitelor și a rezervelor de apă.