Şase judecatori au decis sa plece din sistem. Cererile lor de demisie urmeaza sa fie analizate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) in sedinta de marti, 6 noiembrie. Printre judecatorii care vor sa paraseasca sistemul se numara patru magistrati de la Curtea Suprema de Justitie (CSJ): Dumitru Visternicean, Tatiana Vieru, Iulia Sircu si Valeriu Doaga. In afara de acestia si-au anuntat demisia doi judecatori de la instantele de fond - Victoria Sanduta de la Judecatoria Chisinau si Ion Cojocari de la Judecatoria Comrat.
Experţii susţin ca demisia în serie a judecatorilor are legatura cu Proiectul de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Avizarea acestuia va fi de asemenea pusa în discuţie în cadrul şedinţei de astazi, noteaza Anticoruptie.md.
În opinia Liliei Ioniţa, experta anticorupţie la Centrul de Analiza şi Prevenire a Corupţiei, în cazul demisiilor magistraţilor e vorba de pragmatism. „E o chestie ciclica. De fiecare data când se modifica condiţiile de salarizare sau de pensionare, asistam la valuri de demisii. S-ar putea ca unii judecatori sa piarda unele beneficii pecuniare şi asta i-a motivat sa plece. E supoziţia mea, dar cred ca se confirma şi prin experienţele mai vechi”, susţine experta.
Ioniţa atenţioneaza ca demisiile în serie vor avea impact în timp. „O buna parte din cei care şi-au anunţat demisia sunt din garda veche a sistemului şi sunt judecatori buni, cu experienţa şi buna reputaţie printre colegi. Sper ca nu vor fi demisii în lanţ, dar în acelaşi timp schimbarea corpului de judecatori la CSJ trebuie sa fie una calitativa, sa vina persoane integre şi profesioniste.”
Patru din cei şase magistraţi care au semnat cereri de demisie, cei care activeaza la CSJ, mai aveau un an sau doi pâna la pensie.
Judecatoarea Tatiana Vieru a fost propusa Parlamentului pentru numire în funcţia de vicepreşedinta a Curţii Supreme de Justiţie pe un termen de patru ani, la sfârşitul lunii decembrie 2016. Ea a fost implicata în luarea unor decizii controversate. Anticoruptie.md a scris despre faptul ca Tatiana Vieru este una dintre judecatoarele din Republica Moldova în privinţa careia au fost depuse mai multe sesizari la CSM. Vieru se regaseşte printre cei şapte judecatori care au judecat dosarul Registru, obligând întreprinderea de stat sa îi achite despagubiri de 7,8 milioane de dolari unei companii dubioase, Intercomsoft LTD.
În 2013, ministrul de atunci al Justiţiei, Oleg Efrim, a cerut cercetarea disciplinara a magistraţilor pentru implicare în dosarul Registru. Judecatorilor li se imputau grave ilegalitaţi admise la examinarea dosarului menţionat, precum încalcarea normelor materiale.
De asemenea, Tatiana Vieru a fost preşedinta a completului de judecata care a examinat dosarul referendumului, dând câştig de cauza Comisiei Electorale Centrale, care a respins solicitarea a peste 400 de mii de cetaţeni care au semnat pentru organizarea unui plebiscit în vederea modificarii procedurii de alegere a şefului statului. În 2016, Tatiana Vieru a condus completul de judecata care a examinat dosarul diasporei, care a contestat încalcarea dreptului la vot la alegerile prezidenţiale din aceasta toamna.
Dumitru Visternicean, membru al CSM, este cunoscut pentru opinii separate în cazuri de rezonanţa. În octombrie 2016 el a fost singurul magistrat care s-a pronunţat împotriva eliberarii acordului de catre CSM pentru efectuarea unor acţiuni de urmarire penala în privinţa mai multor judecatori banuiţi ca ar fi fost implicaţi în „Spalatoria ruseasca”.
„Art. 307 din Codul Penal stabileşte componenţa de infracţiune «pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri contrare legii». Dispoziţia alin. (1) este: «Pronunţarea cu buna-ştiinţa de catre judecator a unei hotarâri, sentinţe decizii sau încheieri contrar legii». Judecatorii vizaţi în sesizare sunt banuiţi de «pronunţarea unei hotarâri contrar legii». Niciunul dintre ei nu a «pronunţat» o hotarâre.”
„Toţi au eliberat ordonanţe judecatoreşti în conformitate cu procedura în ordonanţa. Iar ordonanţa judecatoreasca nu este obiectul material al componentei de infracţiune prevazuta de art. 307 Cod Penal”, a argumentat Visternicean.