La mii de kilometri distanță de casă, sărbătorile pascale capătă un alt sens pentru moldovenii din diasporă. Departe de familie, aceștia încearcă să păstreze tradițiile vii și să fie aproape de cei dragi, chiar și simbolic. În prag de Paște, coletele pline cu daruri devin puntea care leagă dorul de acasă.
Emoția sărbătorilor pascale trece dincolo de granițe. Dumitru și Valeria sunt stabiliți de mai mulți ani în Cehia. Chiar dacă nu ajung acasă de sărbători, încearcă să fie aproape de familie prin gesturi simple, dar pline de emoție.
„Paștele este o sărbătoare importantă pentru noi. Ne aflăm la mii de kilometri, dar sufletele noastre sunt legate prin dor. Paștele ne amintește că lumina și căldura nu cunosc distanța.”
Pentru a fi aproape de cei dragi, trimit periodic acasă colete cu bunătăți. Nu au ezitat să o facă nici de această dată. Cu lista pregătită din timp, au mers la cumpărături pentru a alege tot ce le-ar putea aduce bucurie celor de acasă.
După ce au ales produsele, au început să le împacheteze cu grijă. În colet ajung dulciuri, cadouri, dar și lucruri necesare, toate aranjate atent.
„Pregătim această valiză cu mult suflet. Nu sunt doar lucruri în ea, sunt dor, grijă și dragoste pentru cei de acasă. Sperăm să ajungă cu bine și să aducă un pic de bucurie celor dragi de acasă.”
La rândul lor, cei de acasă așteaptă cu nerăbdare aceste pachete. La punctele de colectare sau de transmitere a coletelor în această săptămână e mare aglomerație. Cutii și pungi pline cu bunătăți așteaptă cu grijă. Unele să fie expediate, altele pentru a fi primite.
„- Primiți sau trimiteți colet?
- Primim.
- De unde primiți?
- Din Franța.”
Natalia a primit colet de la mătușa ei stabilită de 13 ani în străinătate. Reușesc să se vadă doar o dată la doi ani, însă prin colete își alină dorul, spune ea.
„- Și trimitem și primim și tot așa.
- Vă alinați dorul prin aceste colete?
- Cumva da, altfel nu este posibil acum.
- Ce ați primit?
- De toate am primit. Mi-a trimis de toate. Adică cumva așa ca să ne îndulcim, să ne simțim de la depărtare.”
Nu doar moldovenii din diasporă trimit colete. Și cei rămași acasă pregătesc pachete pentru cei plecați peste hotare.
Dina MUNTEANU, REPORTER PRO TV: „Aceste colete sunt pregătite să pornească la drum. În fiecare dintre ele este o parte din dorul moldovenilor plecați peste hotare – de la dulciuri și produse de casă până la câte o mică atenție pentru cei dragi.”
Nea Grigore are două fiice stabilite în Franța. Ajung rar acasă, dar spune că încearcă să le trimită cât mai des câte ceva din Moldova.
„- Ce punem? Punem ceva de casă, ceva să simtă dorul.
- Credeți că prin aceste colete le alinați dorul?
- Desigur.”
Totuși, cei care lucrează în domeniu spun că anul acesta numărul coletelor este mai mic decât în anii trecuți.
„Anul acesta este mai slab decât în anii precedenți, cu mult mai slab, se simte că este această criză economică în toată lumea. E diferit, e foarte diferit. Dar câte un pic din bunătățile din Moldova oricum ajunge acolo, să știți.”
În ciuda distanței și a dificultăților, tradiția coletelor rămâne vie – un mod simplu prin care moldovenii își trimit dorul, de Paște, dincolo de granițe.