Din căpșuni, prune, piersici, dovlecei și chiar din usturoi. Dulcețuri de tot felul au fost expuse la un eveniment inedit organizat în satul Hădărăuți, raionul Ocnița. Atfel, gospodinele din mai multe raioane au venit cu cele mai bune prăjituri de casă, compoturi și magiunuri din fructe.
Festivalul dulceții organizat în satul Hădărăuți raionul Ocnița a adunat zeci de gospodine, care au pregătit cele mai aromate dulceți și le-au expus la eveniment. Doamna Veronica, a venit la festival alături de colegele ei de muncă, iar masa lor bogată a adunat zeci de vizitatori.
“Dulceață caracteristică zonei de nord a Moldovei, de zmeură, de vișină, de cireașă, de cireașă albă, de pepene galben. Corespunzător am făcut careva copturi care conțin dulcețuri: plăcintele tradiționale dulci, struda moldovenească, diferite prăjituri.”
Iurie LUPU, PRIMARUL SATULUI: “Aici putem savura din dulcețurile din toate fructele pe care le avem acasă. Putem să gustăm dulceață și din usturoi, și din roșii, și din măceș. Sunt niște dulcețuri pe care nu toată lumea le prepară.”
Vizitatorii au gustat, au savurat și au rămas impresionați de dibăcia gospodinelor.
“Este un festival foarte binevenit, deoarece anume în acest moment, anume aici în acest loc, se poate de văzut măiestria gospodinelor noastre, toată bogăția toamnei, ceea ce au pregătit gospodinele pentru iarnă. Chiar am gustat din dulcețurile pregătite de gospodinele de la Rîngaci, sunt foarte gustoase.”
La festival au participat și 21 de ansambluri populare din Moldova, care au creat o atmosferă de sărbătoare.
„ Este o activitate foarte bună și pentru oamenii din sat, care într-o zi de sărbătoare, într-o zi de weekend pot să iasă să privească un concert și să-și petreacă timpul frumos.
Angela CRUCICHEVICI, ȘEFA SECȚIEI CULTURĂ ȘI TURISM: “Este un eveniment care pune în valoare obiceiul, tradiția, ospitalitatea și tot ceea cu ce ne mândrim noi moldovenii.”
Preparată de obicei în gospodăriile rurale, dulceața reprezintă o metodă tradițională de conservare a fructelor, care a fost transmisă din generație în generație și reprezintă un simbol al ospitalității și generozității locale.

