Presedintele Curtii Constitutionale, Domnica Manole, a venit cu expliatii privind sesizarile examinate astazi de inalta Curte. Hotararile aprobate de deputatii PSRM – SOR privind revocarea mandatului de judecatoare a Curtii Constitutionale a Domnicai Manole si numirea avocatului Boris Lupascu in functia de judecator la inalta Curte si legea prin care SIS-ul a fost scos din subordinea presedintelui si transmis in subordinea Parlamentului, ambele hotarari ale Parlamentului au fost delcarate neconstitutionale.
Domnica MANOLE, PRESEDINTELE CC: "Standardele privind independenta judecatorilor Curtii Constitutionale, cat si cele privind independenta judecatorilor de drept comun sunt elucidate si bine-stabilite de Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa. Astfel, intr-o hotarare in care a analizat organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea a indicat ca independenta nu reprezinta un scop in sine si nu reprezinta un privilegiu personal, ci urmareste sa-i asigure judecatorului protectie in vederea garantarii realizarii rolului sau de protector al drepturilor si libertatilor cetateniloR.
Curtea a subliniat ca, in afara de sarcina protectiei drepturilor fundamentale garantate de Constitutie, ea trebuie sa se asigure ca autoritatile publice din diferite ramuri ale puterii statului raman in limitele prescrise de Constitutie si ca este nevoita sa rezolve, uneori, conflictele care apar intre acestea. Sarcina Curtii este, in acest sens, una deosebita pentru mentinerea regimului democratic. Comisia de la Venetia reaminteste despre importanta curtilor constitutionale in implementarea practica a democratiei, a preeminentei dreptului si a protectiei drepturilor omului. Prin interpretarea textului constitutional, curtile constitutionale previn arbitrariul autoritatilor, oferind cea mai buna interpretare posibila a Constitutiei.
In jurisprudenta sa, Curtea a retinut ca exercitarea oricarei forme de presiuni asupra judecatorilor Curtii Constitutionale, atat inainte de adoptarea hotararii, cat si ca un act de razbunare pentru solutiile adoptate, este inadmisibila, fiind incompatibila cu respectarea statului de drept, a autoritatii Curtii si a suprematiei Constitutiei.
Curtea a precizat ca una din garantiile independentei este inamovibilitatea mandatului de judecator al Curtii Constitutionale. Articolul 137 din Constitutie, „Independenta”, stabileste ca judecatorii Curtii Constitutionale sunt inamovibili si independenti si se supun numai Constitutiei. Inamovibilitatea presupune imposibilitatea destituirii, a revocarii sau a inlocuirii."
Totodata, Domnica Manole a explicat de ce a fost declarata neconstitutionala legea prin care SIS-ul a fost scos din subordinea presedintelui si transmis in subordinea Parlamentului. Curtea a retinut ca viciile invocate de autorii sesizarilor – lipsirea deputatilor din opozitia parlamentara de dreptul de a acorda intrebari si de a lua cuvantul in cadrul sedintei plenare, lipsa unor dezbateri la adoptarea Legii contestate, lipsirea deputatilor de dreptul de a prezenta in 30 de zile propuneri la conceptul proiectului de lege pentru examinare in prima lectura si de dreptul de a prezenta amendamente in termen de 10 zile dupa adoptarea proiectului de lege in prima lectura – pot afecta regulile parlamentare stabilite expres sau deduse implicit din articolele 1 alin. (3), 5.
Domnica MANOLE, PRESEDINTELE CC: "Curtea a retinut ca, potrivit articolului 60 alin. (1) din Constitutie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova si unica autoritate legislativa a statului. Avand in vedere acest aspect, constituanta nu i-a acordat altei autoritati competenta reglementarii structurii, organizarii si functionarii Parlamentului, ci a stabilit ca aceste chestiuni pot fi reglementate, in mod autonom, doar de Parlament, printr-un Regulament, pe care trebuie sa-l adopte printr-o lege organica.
Astfel, Parlamentul este suveran in materia reglementarii procedurii de adoptare a legilor. Totusi, suveranitatea Parlamentului nu este absoluta, ea fiind limitata de principiile constitutionale in aceasta materie. In acest sens, atat la reglementarea procedurilor parlamentare, cat si la aplicarea lor, i.e. la adoptarea actelor normative, Parlamentul trebuie sa asigure echilibrul corect dintre principiul autonomiei parlamentare si celelalte principii incidente in materia procedurilor parlamentare, care sunt stabilite expres sau care pot fi clar deduse din Constitutie.
Dat fiind caracterul suveran al Parlamentului in materia legiferarii, Curtea a retinut ca competenta sa in materia controlului constitutionalitatii procedurii parlamentare este limitata. In acest domeniu, Curtea trebuie sa manifeste deferenta judiciara fata de rolul Parlamentului de legislator autonom. In acest sens, Curtea poate verifica constitutionalitatea unei legi sub aspectul procedural doar daca la adoptarea ei Parlamentul a afectat vreun element esential al procesului de legiferare, care rezulta expres din Constitutie sau care poate fi dedus dintr-un principiu constitutional.
In acelasi timp, Curtea a retinut ca, in cadrul procedurilor de legiferare, Parlamentul trebuie sa asigure deputatii cu posibilitatea de a examina continutul proiectului de lege printr-un schimb de opinii. Dezbaterile sunt de esenta parlamentarismului si le ofera deputatilor, in virtutea mandatului lor reprezentativ, posibilitatea de a combate politic opinii, argumente si idei. Aceasta etapa a procesului de legiferare este necesara, deoarece ea le ofera deputatilor posibilitatea de a intelege esenta proiectului de lege propus spre examinare si contribuie la edificarea increderii societatii ca legea a fost discutata pe larg pana la adoptare.
Mai mult, avand in vedere faptul ca in ultimii cinci ani, competenta Presedintelui Republicii de a coordona activitatea Serviciului de Informatii si Securitate a fost supusa modificarilor frecvente, Curtea a retinut ca interesul opozitiei parlamentare de a formula intrebari si de a lua cuvantul cu privire la necesitatea modificarilor propuse era justificat. Astfel, Curtea a notat ca a-i acorda deputatului posibilitatea de a-si sustine punctul de vedere cu privire la proiectul de lege supus examinarii reprezinta un element central al procedurii parlamentare."