Sergiu Catana, directorul financiar al Companiei Metalferos, si nasul de cununie al presedintelui Igor Dodon, ar fi incercat sa-l influenteze, prin intermediul unor terte persoane, pe procurorul Eugeniu Rurac, in gestiunea caruia se afla dosarul Metalferos. Procurorul Rurac a raportat despre aceasta situatie superiorilor sai la data de 23 decembrie 2019 si a declarat ca se abtine sa lucreze in continuare la acest dosar. Putin mai tarziu, Eugeniu Rurac a depus cerere de de demisie, scrie Anticoruptie.md
Centrul de Investigatii Jurnalistice a obtinut raportul procurorului, in care se mentioneaza ca Sergiu Catana ar fi facut primele presiuni la data de 4 ianuarie 2019, atunci cand ofiterii CNA au venit la sediul Metalferos sa ridice documentele contabile. Sergiu Catana le-ar fi spus ca actiunile lor sunt ilegale si i-ar fi amenintat pe oamenii legii ca-l va informa „pe cineva important” despre actiunile lor.
Procurorul pe caz a mai comunicat superiorilor ca l-a telefonat pe avocatul de la Metalferos ca sa intrebe daca este adevarat, iar acesta i-ar fi cerut timp sa-l consulte pe Sergiu Catana, apoi a revenit cu un telefon si i-a confirmat.
„Pornind de la cele constatate, consider ca, in calitate de procuror pe aceasta cauza penala, in continuare nu voi putea fi obiectiv, fiind indignat de actiunile concertate pornite in privinta mea, ceea ce va afecta mersul normal al procesului penal”, a scris procurorul Rurac la sfarsitul raportului.
Solicitat de reporterii portalului Anticoruptie.md, Eugeniu Rurac a refuzat initial sa faca declaratii, dar dupa ce aflat ca am intrat in posesia documentului, acesta a declarat ca a scris raportul pentru a se asigura de eventuale atacuri denigratoare in adresa sa. Intrebat daca dosarul Metalferos a stat la baza demisiei sale, Eugeniu Rurac a declarat ca au fost mai multe motive personale.
Maria Vieru, purtatoarea de cuvant al Procuraturii Generale, a declarat ca institutia pe care o reprezinta nu cunoaste despre raport. „Fostul sef al Procuraturii Anticoruptie, Viorel Morari, a declarat intr-o emisiune televizata ca Eugeniu Rurac ar fi depus un raport pe numele procurorului general privind presiunile din partea lui Sergiu Catana. Nu cunoastem, nu a ajuns la Stoianoglo un asemenea raport”, a precizat Vieru.
In schimb, adjunctul interimar al sefului Procuraturii Anticoruptie, Vladislav Cojocaru, a confirmat ca Rurac a depus pe numele sau un raport in care acesta ”avea presupuneri ca gestona obiectiv dosarul”.
Echipa Anticoruptie.md i-a identificat pe avocatii care i-ar fi transmis amenintarile lui Rurac. Silviu Burlacu ne-a comunicat ca nu a auzit si nu i-a spus nimic lui Eugeniu Rurac despre conferinta de presa si plangerea pe numele sau.
La randul sau, Alexandru Zmeu, avocatul Companiei Metalferos, ne-a declarat ca nu a vorbit niciodata la telefon cu procurorul Rurac. „Nu ne cunoastem. Ne-am intalnit doar o singura data la Curtea de Apel si mi-a spus ca pleaca din sistem. Dl Rurac nu s-a intalint niciodata cu dl Catana si nu s-au facut niciun fel de presiuni”, a precizat aparatorul.
Intrebat daca conducerea Companiei Metalferos a depus cerere pentru recuperarea prejudiciului material pe care l-ar fi cauzat agentii economici incriminati, Alexandru Zmeu a spus ca initial s-a refuzat sa depuna aceasta plangere deoarece era necesar un audit financiar pentru a stabili daca este prejudiciul si care ar fi marimea lui. Auditul a fost finalizat, insa de la 19 decembrie 2019 Procuratura Anticoruptie nu i-a mai citat.
Avocatul Metalferos sustine ca dosarul respectiv ar fi fost pornit in baza declaratiilor false facute de omul de afaceri Valentin Esanu. „Nu exista infractiune, dosarul este pornit ilegal si noi vom demonstra ca denuntul lui Esanu este unul fals”.
Amintim ca la data de 4 decembrie 2019, ofiterii CNA au descins cu perchezitii la sediul Metalferos si cativa agenti economici, fiind retinute 7 peroane. Procuratura Anticoruptie a anuntat atunci ca, a in perioada anilor 2015-2019, factori de decizie de la SA Metalferos au elaborat si au implementat o schema infractionala bazata pe achizitionarea si comercializarea deseurilor de metale feroase si neferoase, prin intermediul unor activitati de intermediere fictive, cu falsificarea documentelor de procurare si de livrare a metalelor feroase si neferoase. Astfel, a fost majorat artificial pretul la cumparare si micsorat la vanzare, diferenta fiind incasata de catri actorii implicati in schema.
In document se mai arati ca in perioada respectiva , aceasta diferenta ar fi constituit 2 miliarde 169 milioane 646 mii de lei, suma prejudiciului adus bugetului fiind de peste 215 milioane lei.