Prin tacerea monumentala, procuratura lasa teren pentru tot felul de presupuneri si zvonuri care, oricum ai da, afecteaza reputatia institutiei, scrie Europalibera.org
La cateva saptamani de la demisia procurorului-sef anticoruptie, Viorel Morari, legata de dosarul in care este implicat proprietarul unei retele de restaurante si pizzerii, procurorii continua sa se abtina de la declaratii. In acelasi timp, apar tot mai multe luari de pozitie prin care, indirect, oamenilor legii li se reproseaza ca procesul ar fi cusut cu ata alba si ca ar fi lipsit de transparenta. Mai ales ca, intre timp, Morari a ramas in functia de procuror.
Viorel Morari a demisionat la sfarsitul lunii aprilie, urmare a aparitiei unei scrisori anonime in presa, in care se spunea ca el ar fi fost implicat in preluarea ilegala a unei afaceri. Ulterior, printre faptasi, procuratura a anuntat ca figureaza Andrei Tranga, fondatorul retelei de restaurante La placinte si Andy’s pizza, care ar fi santajat un alt om de afaceri. Acest motiv ar fi stat la baza deciziei de a-l retine pe Tranga pentru 30 de zile.
Despre demisia fostului sef de la Anticoruptie s-a aflat cu intarziere, abia in ziua de 2 mai. Intre timp, procurorul a trecut in contraofensiva respingand deductiile presei ca ar fi vorba de un gest de mea culpa. El a spus ca la mijloc ar fi un caz de „denigrare” a imaginii sale si a institutiei, dar nu a stat sa explice logica retragerii din functie daca se simte nevinovat.
Viorel Morari a solicitat procurorului general sa verifice faptele invocate in acea scrisoare anonima trimisa presei si unor ambasade straine. Morari nu a stat prea mult pe banca de rezerva, fiind numit chiar a doua zi in functia de procuror in cadrul unei sectii a Procuraturii Generale.
Maria Vieru, procuror pentru relatii cu presa in cadrul Procuraturii Generale, spune ca o ancheta interna oricum este in derulare si ca institutia va anunta rezultatele verificarilor.
Retrogradarea lui Viorel Morari si lipsa unor explicatii din partea autoritatilor privind rolul lui in acest dosar trezesc semne de intrebare pentru experta Mariana Kalughin de la Centrul de analiza si prevenire a coruptiei.
„Pozitia de procuror-sef anticoruptie este una foarte importanta, motiv pentru care orice demisie din aceasta functie, ca si orice numire in aceasta functie, trebuie sa fie una explicita si pe intelesul publicului. Deci asta este tocmai functia referitor la care autoritatile nu ar trebui sa speculeze. In cazul in care Viorel Morari a fost demis pentru nereguli, acest lucru trebuie sa fie clar pentru noi.”
Un alt expert, Ion Guzun, de la Centrul de Resurse Juridice, este de parere ca Procuratura Generala este obligata sa comunice mai mult pe acest caz, mai ales ca acea scrisoare anonima s-a soldat cu aresturi, a starnit discutii aprinse in mediul expertilor si a alertat mediul de afaceri.
„Procuratura, odata ce face asemenea anunturi importante, cred ca in mod periodic trebuie sa informeze publicul despre evolutii, pentru a nu da voie unor interpretari gresite sau transmiterea unor mesaje negative, inclusiv pentru business sau pentru cetateni, daca se afla intr-o anumita securitate juridica sau nu.”
Europa Libera: Si in acest moment cei din business ce au inteles din acest caz?
„Eu cred ca businessul cunoaste foarte bine realitatile, cred ca este un mesaj de alerta sau, cel putin, sa fie mai atenti cu actiunile pe care le au in raport cu institutiile de stat sau cu celelalte persoane cu care sunt acum in business.”
Ion Dron, avocatul omului de afaceri Andrei Tranga, a declarat presei ca in actele procesuale acesta ar fi invinuit de „trafic de influenta”, si nu pentru un presupus „atac raider”, asa cum a fost prezentata informatia de procurori in spatiul public. Este inca un detaliu ce l-a determinat pe fostul procuror-sef al municipiului Chisinau, Ion Diacov, sa creada ca fostii sai colegi din sistem ar lasa loc de abuzuri, acoperindu-se de termeni vagi precum „date operative” si „secretul anchetei”. Diacov a explicat intr-o postare pe Facebook cum anterior l-a avut in vizor pe omul de afaceri astazi invinuit de santaj, precizand ca nicidecum nu vrea sa dea impresia ca i-ar lua apararea si nici ca l-ar condamna de ceva anume.
„Articolul meu e despre atitudinea organelor de drept. Eu am vrut pur si simplu sa deschid parantezele asupra mecanismelor, ca se prelungeste a lucra asa, vrea cineva, iata trebuie. Nu poate procurorul sa spuna ca unul de pe strada e bandit si sa inceapa dosar penal. Acum noi, procurorii, trebuie sa actionam numai in baza cererilor si a denunturilor. Asa cum se face acum se lasa foarte mult loc pentru abuzuri, si a procurorilor, si a judecatorilor, si a cui vrei. Nu putem vorbi despre transparenta, despre echitate, despre proces public s.a.m.d”.
Inca un detaliu care a atras atentia expertilor e ca in acest caz, potrivit scrisorii anonime, ar fi implicat si controversatul Grigori Karamalak, un personaj certat cu legea, celebru in anii 90 ai secolului trecut. Ex-procurorul Ion Diacov crede ca reaparitia acestui nume in spatiul public nu e intamplatoare, iar despre asta opinia publica va afla mult mai tarziu: cine si ce a vrut sa spuna.
La categoria intrebari fara sanse de raspuns este trecuta si ipoteza ca Viorel Morari ar fi fost dat la o parte ca sa se faca loc pentru procuroarea Adriana Betisor. Prin tacerea monumentala, procuratura lasa teren pentru tot felul de presupuneri si zvonuri care, oricum ai da, afecteaza reputatia institutiei.