Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat demisia unei judecatoare de la Curtea de Apel Cahul din completul ce examina dosarul de condamnare a fostului manager al Bancii de Economii, Ilan Sor, pentru cauzarea de prejudicii statului prin inselaciune si abuz de incredere. Magistrata a convins membrii autoritatii de autoreglementare judecatoreasca ca retragerea ei din sistem, in legatura cu atingerea plafonului de varsta, nu are legatura cu eventuala tergiversare a procesului imputata justitiei moldovene, scrie Europalibera.org
Dosarul Sor se judeca la instanta de apel din Cahul de aproape trei ani, timp in care au fost peste 50 de sedinte, majoritatea amanate pe diverse motive. Ce se va intampla mai departe cu acest dosar urmare a deciziei de astazi?
De regula, o curte de apel, in comparatie cu prima instanta, examineaza mult mai repede cauzele aflate in procedura judiciara. Alta este insa viteza cu care este examinat dosarul ex-bancherului Ilan Sor, actualmente deputatul dat in urmarire internationala, cel care a stat la carma fostei banci a statului in perioada de trista faima si a contribuit mai mult decat substantial, spune rechizitoriul din dosarul sau, la devalizarea sistemului bancar. Concluzie pe care o contesta inculpatul, inclusiv pentru ca nu are incredere in justitia din R. Moldova a ales calea pribegiei pana vor veni vremuri mai bune, adica pana isi va demonstra nevinovatia. De la distanta. Intre timp organele de drept din Moldova pretind ca fac tot posibilul ca sa-l readuca acasa.
Pana acum s-au invocat diverse motive pentru a amana procesul. Iar faptul ca invinuitul s-a transformat in politician, deseori banuit ca s-a dat bine pe langa cei care detin fraiele puterii, a generat o serie de speculatii ca ar fi un rasfatat al justitiei. Pensionarea judecatoarei raportoare de la Cahul, Nina Veleva, a fost privita din start cu scepticism de expertii care monitorizeaza cazul, fiind vazuta ca un element din puzzle-ul tergiversarilor premeditate.
Dupa trei amanari si dupa ce au citit un raport de peste 200 de pagini prezentat de magistrata, membrii Consiliului Superior al Magistraturii s-au lasat convinsi ca oamenii mai au si dreptul de a demisiona. Procesul Sor insa nu se reia de la zero, spune presedinta interimara CSM, Luiza Gafton, ci, dupa ce va fi publicat decretul presedintelui pe acest caz, aleatoriu locul vacant va fi distribuit unui alt judecator caruia i se va acorda timp pentru a studia materialele.
Faptul ca 45 de sedinte din totalul de 51 au fost amanate nu ii sunt imputabile judecatoarei in demisie, considera Luiza Gafton. La criticile ca dosarul este cam de mult timp pe rol la Cahul, presedinta interimara CSM explica mai curand ca ar fi vorba despre respectarea dreptului la aparare. E un potential dosar ce ar putea ajunge la CEDO, iar magistratii ar incerca sa evite o eventuala condamnare pentru nerespectarea acestui principiu, se arata convinsa Luiza Gafton.
„Se amana nu de-atata ca nu e judecatorul la serviciu, dar din cauza ca nu vine unul, nu vine altul. O perioada indelungata a fost dosarul la expertiza. In viziunea noastra, dreptul la aparare i s-a asigura, i s-a respectat. Noi nu vedem legatura dintre dosarul acesta si demisia doamnei. Din tot ce am vazut eu acolo, rea-credinta judecatorului nu rezulta. Doamna a solicitat demisia din temeiul ca deja a obosit. Dar in viziunea mea, avand in vedere durata indelungata de aflare pe rol a acestui dosar, posibil judecatorul care va fi desemnat va depune toata diligenta, tot efortul ca sa participe la sedinte in cel mai scurt timp, ceea ce eu sunt convinsa ca o sa faca judecatorul ajuns in colegiul respectiv”.
Ilan Sor a fost condamnat in iunie 2017 la 7 ani si jumatate de inchisoare, dar instanta de fond l-a lasat la libertate pana la pronuntarea sentintei definitive. Fiind sub control judiciar, adica neavand dreptul de a parasi tara, el totusi a plecat intr-o directie necunoscuta in iunie 2020, chiar in ziua in care liderul democratilor Vladimir Plahotniuc a decis sa cedeze puterea aliantei PSRM-Blocul ACUM, zi in care si acesta s-a facut nevazut. Coincidenta care a pus pe ganduri mai multi observatori si actanti ai vietii politice de la Chisinau.
Cele mai multe amanari in dosarul Sor, aflat in examinare la Curtea de Apel Cahul din februarie 2018, au fost cauzate de lipsa sau nefinalizarea unei expertize financiar-contabile, afirma Daniel Goinic de la Centrul de Resurse Juridice. Al doilea motiv procedural invocat dupa frecventa sunt cererile avocatilor fie din cauza crizei sanitare, fie a ridicarii anumitor exceptii de neconstitutionalitate.
Goinic spune ca asa-zisul termen rezonabil, nereglementat in legislatia, dat noului magistrat pentru a lua cunostinta cu materialele dosarului ar putea fi prima necunoscuta a reluarii procesului. Dar mai pot fi si alte „suprize”, ca autorecuzarea, care s-a mai intamplat, plus ca instanta de la Cahul are un numar mic de magistrati.
„Avem in spate deja trei ani de permanente amanari, suspendari a procesului in cazul Sor si stim ca societatea asteapta o anumita finalitate in cazul acestui dosar. Daca si judecatorii vor depune anumite cereri de recuzare si daca acestea vor fi acceptate, ma tem ca vom fi in fata unui tablou si mai evident ca politicul influenteaza foarte mult acest dosar. Va fi inca o tinta in capacul justitiei sau imaginii justitiei”.
In cea mai mare parte, dosarul lui Ilan Sor s-a judecat cu usile inchise, la cererea procurorilor. In primavara, procurorul general Alexandru Stoianoglo dadea de inteles ca nu Sor ar fi principalul beneficiar al banilor sustrasi din bancile falimentate, cum rezulta din rapoartele Kroll, ci fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, in subordinea caruia ar fi fost Ilan Sor. Chiar daca Stoianoglo raporta recent ca ancheta fraudei bancare avanseaza, cei mai multi experti nu vad progrese, in ciuda faptului ca s-a promis o transparentizare a procesului.