Echipa de arhiologi, care in toamna anului trecut au descoperit 3 pivnite in subsolul fostului Muzeu Bisericesc din capitala, si-au reluat sapaturile. In cladire a locuit candva si Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni, in sine construdtia dateaza inca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Descoperirea uimitoare fiind una dintre cele mai vechi din oras. In doi ani zona ar putea fi transformata in muzeu.
“Calitatea constructiei este perfecta daca ne uitam in jur cat de bine s-a pastrat avand o vechime de peste 200 de ani.”
Sapaturile arheologice de langa bulevardul Grigore Vieru au fost reluate dupa o pauza de cinci luni. Fundatia fostului Muzeu Bisericesc a inceput sa prinda contur. In urma sapaturilor, arheologii au descoperit 6 trepte de la intrarea principala in edificiu, dar si ramasitele a doua coloane, din cele sase 6 existente in anii '40. Uimitoare este si descoperirea din subsolul constructiei. Este vorba de o pivnita cu 3 hale.
Diana AMBROS, REPORTER PRO TV: “Dimensiunile acestei pivnite, care are peste 200 de ani, sunt uimitoare. Beciul a fost construit la o adancime de peste 7 metri din piatra de calcar, care este specifica zonei noastre.”
Sergiu MUSTEATA, ISTORIC, SEFUL ECHIPEI DE ARHEOLOGI: “O astfel de constructie subterana cred ca avea o menire mai larga decat depozitarea, avem impresia de parca suntem intr-o sala de gustare sau o sala de banchet.”
Potrivit arheologului Sergiu Musteata, constructia dateaza de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, proprietarul fiind vamesul Toadere Sabau. Ulterior, casa a fost transmisa in folosinta mitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni. Cei doi erau prieteni.
Sergiu MUSTEATA, ISTORIC, SEFUL ECHIPEI DE ARHEOLOGI: “Tinand cont de ponderea, de statutul social al proprietarului, credem ca s-a putut permite o astfel de sala intr-un context al necesitatilor si utilitatilor legate de pastrarea si degustarea vinului.”
Din sala mare intram intr-un coridor care facea legatura candva intre alte doua incaperi si intrarea principala de afara, in subsol, care acum este inca blocata. Dovada ca salile aveau legatura intre ele sunt urmele usilor. Din acestea au ramas doar balamalele.
Sergiu MUSTEATA, ISTORIC, SEFUL ECHIPEI DE ARHEOLOGI: “In fata mea este cea de-a doua sala, care practic este paralela cu cea mare, practic este in jumatate, ca suprafata si inaltime. E greu accesibila din cauza ca s-a prabusit o parte din ea si din tavan, si dintr-un zid lateral din cauza apelor care se scurgeau aici din reteaua publica.”
In urmatoarele luni zona va fi curatata, iar ulterior arheologii isi vor putea continua sapaturile. Cu acordul primariei, strada Sfantul Arhanghel Mihail, care trece deasupra pivnitei, va fi temporar inchisa, intrucat sub ea se afla intrarea principala. In urmatorii doi ani, locul descoperit ar putea fi transformat in muzeu, care va putea gazdui expozitii, spune seful echipei de arheologi.
Constructia decoperita este una dintre cele mai vechi cladiri identificate pana acum in capitala. Sapaturile au inceput in locul in care se afla prima biserica ridicata in Chisinau. Echipa de lucru este formata din 3 istorici si arheologi, in frunte cu Sergiu Musteata, si cativa studenti ai Universitatii Pedagogice Ion Creanga din capitala. Anul trecut, pretura Rascani a oferit 96 de mii de lei pentru sapaturile arheologice, anul acesta urmeaza sa fi alocata aceeasi suma. Pentru amenajarea muzeului bani inca nu au fost identificati.