Șeful Procuraturii Generale, Eduard Harunjen, spune ca nu este multumit de felul cum se desfasoara „dosarul miliardului”, avand in vedere rezultatele care au fost obtinute pana acum. Potrivit lui, furtul miliardului nu este o fapta care s-a savarsit intr-o zi, dar ani in sir. Eduard Harunjen spune ca in acest dosar au fost implicate sute de banci de peste hotare, banii au parcurs cai prin care o parte din care au ajuns in zone off-shore. Declaratiile au fost facute in emisiunea „Puterea a patra” de la postul de televiziune N4, citata de IPN.
„Furtul miliardului nu este o fapta care s-a savarsit intr-o zi. Am spus acest lucru de cateva ori si in plenul Parlamentului, in comisia parlamentara. Aceasta s-a savarsit ani de zile. De aceea, insasi investigatia a fost impartita pe perioade: perioada de administrare a bancii, perioada in care s-au schimbat conducatorii bancii, avem investigatii in privinta factorilor de decizie din mai multe ministere si agentii de stat care intr-un fel sau altul au neglijat unele chestiuni care s-au intamplat”, a declarat procurorul-sef.
Potrivit lui, procurorii au facut tot ce le-a stat in puteri. Au fost inaintate cateva zeci de cereri pentru comisii rogatorii in diferite state fiindca aceasta crima nu este una care s-a savarsit numai in Republica Moldova. „Au fost cateva episoade cand a intrat seful unei filiale a bancii cu automobilul in incaperea de tezaur si a umplut cativa saci cu bani, au pus sacii in portbagaj si au iesit. Asta in perioada cand era cea mai mare agitatie ca sunt probleme mari cu Banca de Economii. Noi am identificat trei situatii de acestea”, spune Eduard Harunjen.
Potrivit lui, persoanele respective luau cate 4-5 milioane de lei si dispareau intr-o directie necunoscuta. Cativa dintre ei au fost prinsi si au fost condamnati, insa nu toti banii au fost recuperati pentru ca au reusit sa-i puna in aplicare.
Procurorul-sef spune ca in structura criminala care a vizat furtul miliardului exista foarte multe parti, foarte multi participanti – firme din Federatia Rusa, sute de banci de peste hotare, banii au parcurs cai complicate cu implicarea zonelor off-shore.
„Nu poti investiga asemenea infractiuni stand in Moldova. S-au inaintat cereri de comisii rogatorii, la o parte a venit raspuns, la alta nu”, a mentionat Eduard Harunjen. In baza acestor comisii rogatorii unele tari au initiat propriile investigatii pentru ca au calificat actiunile care s-au produs pe teritoriul lor drept infractiuni fie de spalare de bani, fie de sustragere.
Reusitele si nereusitele pe unele cazuri concrete sunt reusita sau nereusita intregului sistem al Procuraturii, sustine seful Procuraturii.
„Și eu am fost procuror anticoruptie atunci cand au fost derulate aceste investigatii fiindca anume din perioada mandatului meu de procruror anticoruptie au fost initiate aceste dosare penale”, afirma Eduard Harunjen.
Despre raportul Kroll II Eduard Harunjen spune ca daca va fi publicat vreodata nu crede ca societatea nu va fi socata de informatia care se contine in acesta. Procurorul spune ca acesta nu se publica pentru ca nu exista permisiunea din partea companiei Kroll.
„Ceea ce trebuie sa facem noi astazi este sa cerem acordul. Noi am propus deja Bancii Nationale, fiindca avem solicitare din partea presedintelui statului de a prezenta acest raport, atunci noi, ca sa nu fim banuiti ca tainuim ceva sau nu vrem sa aducem lumina pe acest raport, noi am propus BNM sa intre in discutii cu compania si de a cere permisiunea pentru publicarea lui”, spune seful Procuraturii Generale.
Eduard Harunjen nu exclude ca in raportul Kroll doi s-ar regasi nume noi din fosta guvernare, dar spune ca nu a citit acest raport, ci doar are discutii cu procurorii la acest subiect.
„Raportul Kroll inevitabil va fi pus pe masa comisiei parlamentare si atunci ei vor decide care nume sa le dea”, spune procurorul-sef.