Dezinformarea despre recensământ, întrebările adresate pentru colectarea datelor sau despre scopul care stă în spatele acestui proces îi fac pe unii oameni să refuze participarea. De când a început recensământul, în spațiul public au fost lansate tot felul de teze false și interpretări eronate. Biroul Național de Statistică, împreună cu experții de la Centrul analitic independent, combat miturile și dau asigurări că datele cu caracter personal vor fi protejate și folosite doar pentru generarea unor date statistice generale.
Cele mai frecvente zvonuri despre recensământ au fost adunate de experții de la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, iar după ce au fost verificate, au fost dezmințite.
Daniela ANDREEV, REPORTER PRO TV: „Mitul nr. 1. este că informația despre clădiri și locuințe este colectată pentru ca Fiscul să poată aduna mai multe impozite pe imobile sau să-i identifice pe cei care stau la chirie fără contracte oficiale, ceea ce nu este adevărat, afirmă responsabilii.”
Marina SOLOVIOVA, CERCETĂTOARE LA CENTRUL ANALITIC EXPERT-GRUP: „În cadrul recensământului nu vor fi colectate date despre valoarea apartamentului sau a casei în care locuiți și nici nu veți fi întrebat dacă aveți un contract de chirie sau nu aveți. Principalul este că legea cu privire la statistica oficială prevede faptul că datele individuale colectate în cadrul recensământului nu pot fi transmise nicăieri fără anonimizare, adică în public vor fi difuzate numai datele agregate.”
Acesta este, de fapt, cel mai important lucru pe care trebuie să îl cunoască cetățenii - datele cu caracter personal nu vor fi transmise nimănui. Asta pentru că majoritatea miturilor au la bază această temere. De exemplu unii cred că...
„Datele personale nu trebuie comunicate recenzorilor, pentru că acestea vor ajunge pe mâinile escrocilor.”
Aurelia SPĂTARU, DIRECTOR GENERAL ADJUNCT, BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ: „Nu au cum aceste date să ajungă pe mâna escrocilor.// Fiind colectate pe tabletă, ele sunt colectate în mod sigur, dat fiind faptul că o dată cu salvarea lor la finalizarea interviului, aceste date sunt criptate și transmise pe serverul guvernamental care este asigurat cu protecție maximă din partea serviciului Tehnologii informaționale și securitate.”
Marina SOLOVIOVA, CERCETĂTOARE LA CENTRUL ANALITIC EXPERT-GRUP: „După ce datele sunt transmise ele sunt șterse automat de pe tableta recenzorului, adică el nu va putea să ia aceste date undeva și să le arate cuiva.”
Este un fals și informația că...
„Recensământul se face pentru ca statul să afle câtă „carne de tun” este disponibilă pentru mobilizare în contextul războiului din Ucraina.”
Marina SOLOVIOVA, CERCETĂTOARE LA CENTRUL ANALITIC EXPERT-GRUP: „Recensământul nu are nicio legătură cu evenimentele externe sau interne, cum ar fi un război. El este un exercițiu statistic care se organizează odată la 10 ani”
Un alt mit se referă la faptul că....
„Nu este nevoie de recensământ, pentru că toată informația deja există în alte surse.”
sau că...
„Prin recensământ, statul vrea să afle despre toate veniturile și proprietățile noastre.”
Aurelia SPĂTARU, DIRECTOR GENERAL ADJUNCT, BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ: „În chestionarele de recensământ nu avem întrebări cu privire la proprietăți și venituri.”
Sunt și oameni care se tem că vor rămâne fără compensații pentru energie sau alte plăți sociale dacă în cadrul recensământului vor oferi date despre bunuri sau numărul membrilor de familie.
„Dacă participi la recensământ, statul va afla care sunt veniturile tale, ce bunuri ai prin casă și câți membri ai familiei trăiesc împreună cu tine și va folosi această informație pentru ca să-ți refuze compensațiile pentru energie sau alte plăți sociale.”
Aurelia SPĂTARU, DIRECTOR GENERAL ADJUNCT, BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ: „Noi nu întrebăm în cadrul recensământului despre dotarea locuinței cu diferite bunuri. Întrebăm despre conectarea la diferite facilități, conectarea la sistem de apeduct sau sistem de canalizare, sau sistem de apă caldă și rece, doar cu scopul de a produce în rezultatul recensământului date cu privire la condițiile de trai ale populației.”
Următorul fals se referă la o posibilă folosire a datelor pentru fraudarea alegerilor din toamnă.
„Recensământul se face pentru că se apropie alegerile prezidențiale din 2024 și partidul de guvernământ vrea să-și creeze o bază de date cu care să fraudeze alegerile.”
Marina SOLOVIOVA, CERCETĂTOARE LA CENTRUL ANALITIC EXPERT-GRUP: „Recensământul se organizează regulat, odată la 10 ani, indiferent de anumite evenimente, cum ar fi niște alegeri și indiferent de ce partid este la guvernare.”
Altor cetățeni li se spune că...
„Participarea la recensământ nu este obligatorie.”
Aurelia SPĂTARU, DIRECTOR GENERAL ADJUNCT, BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ: „Participarea la recensământ este obligatorie. În baza experienței, inclusiv a multor țări din lume, participarea la recensământ este inclusiv și un act civic.”
Analiștii și reprezentanții Biroului Național de Statistică îndeamnă omenii să se informeze din surse oficiale.
Marina SOLOVIOVA, CERCETĂTOARE LA CENTRUL ANALITIC EXPERT-GRUP: „Pentru unii refuzul de a participa la recensământ este ca și cum o formă de protest împotriva poate politicilor statului și totuși noi trebuie să participăm anume ca să ajutăm țara să depășim acele probleme care ne trezesc nemulțumirea.”
Recensământul se va desfășură până pe 7 iulie. Datele preliminare vor fi prezentate la sfârșitul acestui an, iar cele finale vor fi gata la sfarșitul lui 2025.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.