Guvernul de la Chisinau a expediat Curtii Europene a Drepturilor Omului explicatiile solicitate in dosarul procurorului general suspendat, Alexandru Stoianoglo. In raspunsul expediat, astazi, Guvernul s-a referit la plasarea in arest la domiciliu a lui Stoianoglo, dar si la motivele suspendarii acestuia din functia de sef al Procuraturii Generale.
„Prima cerere se refera la plasarea reclamantului in arest la domiciliu in urma initierii urmaririi penale impotriva sa de catre un procuror desemnat in acest sens de Consiliul Superior al Procurorilor (art. 5 §1 – dreptul la libertate si la siguranta), inclusiv scopurile urmarite prin aplicarea masurii respective (art. 18 coroborat cu art. 5 – limitarea restrangerii drepturilor pentru alte scopuri decat cele prevazute de Conventie), precum si la interdictia de a participa la manifestari, dezbateri, comunicari publice, aplicata reclamantului in momentul liberarii sale sub control judiciar (art. 11 – libertatea de intrunire)”, se anunta intr-un comunicat de presa al Ministerului Justitiei.
In contextul primei cereri, Guvernul a argumentat ca aflarea reclamantului in arest la domiciliu s-a bazat pe existenta unei banuieli rezonabile ca el ar fi comis anumite infractiuni, fiind justificata inclusiv de riscurile care determinau necesitatea privarii de libertate a reclamantului (de eschivare, de ingerinta, de comitere a noi infractiuni, de cauzare a dezordinilor publice). In plus, limitarea dreptului reclamantului la libertate si siguranta nu a urmarit alte scopuri decat cel prevazut de art. 5 §1 (c) din Conventie, de a aduce reclamantul in fata autoritatii judiciare competente, avand in vedere existenta banuielii rezonabile ca el ar fi comis o infractiune si riscurile care justificau ingradirea libertatii individuale. In continuare, a fost invocat faptul ca limitarea dreptului reclamantului la libertatea de intrunire a fost prevazuta de lege (art. 191 alin. (3) pct. 3) din Codul de procedura penala), a urmarit scopurile legitime care rezulta din asigurarea sigurantei publice, prevenirea comiterii infractiunilor, apararea ordinii si protectia drepturilor si a libertatilor altor persoane, fiind necesara intr-o societate democrata si proportionala in circumstantele cauzei.
„Cea de-a doua cerere se refera la suspendarea reclamantului din functia de Procuror General in urma initierii cauzei penale impotriva sa si la imposibilitatea de a contesta aceasta masura potrivit legislatiei nationale (art. 6 §1 – dreptul de acces la o instanta). In urma examinarii opiniilor tuturor autoritatilor implicate, Guvernul a ajuns la concluzia ca in cererile respective nu a existat vreo incalcare a drepturilor si a libertatilor fundamentale ale reclamantului garantate de Conventie”, mai sustine Ministerul Justitiei.
Cu privire la cea de-a doua cerere, Guvernul a facut o distinctie intre procedura de contencios administrativ initiata de catre reclamant la nivel national, prin care a ales sa conteste hotararea CSP privind desemnarea unui procuror care sa investigheze pretinsele fapte penale imputate lui, si suspendarea sa din functie in virtutea legii. In aceasta privinta, s-a argumentat ca reclamantul nu a utilizat cel mai eficient si adecvat remediu prevazut de legislatia nationala in contextul contestarii hotararii CSP si acuzatiilor penale aduse lui, din moment ce aceste elemente intrau mai degraba sub incidenta controlului judiciar exercitat de catre judecatorul de instructie in conformitate cu prevederile Codului de procedura penala. Cu referire la posibilitatea reclamantului de a contesta suspendarea sa din functie in fata unui organ judiciar, Guvernul a sustinut ca art. 6 din Conventie nu este aplicabil acestei proceduri, din moment ce, in baza legislatiei nationale, suspendarea din functia de Procuror General survenea de drept in urma initierii unei cauze penale, iar legiuitorul nu a introdus posibilitatea contestarii unei astfel de masuri. In plus, reclamantul nu a argumentat existenta unor drepturi sau obligatii civile care ar fi rezultat din aplicarea masurii respective.
In continuare, Curtea va expedia observatiile Guvernului catre reclamant si ii va acorda un termen-limita pentru a-si prezenta propria sa pozitie fata de intrebarile formulate de catre Curte si argumentele aduse de catre Guvern, precum si pretentiile sale pentru satisfactie echitabila.
Alexandr Stoianoglo a fost retinut pe data de 5 octombrie, dupa ce in biroul sau de la Procuratura Generala au fost efectuate perchezitii. El este acuzat de abuz in serviciu, corupere pasiva, fals in declaratii si exces de putere. El a declarat ca nu este vinovat si ca procurorii nu au probe care sa-i demonstreze vinovatia. In decembrie, anul trecut, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din arest la domiciliu si plasat sub control judiciar.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.