In urma invadarii Ucrainei de catre Rusia, razboiul informational a jucat un rol din ce in ce mai central in unele tari foste sovietice, unde se resimte ruptura dintre pozitiile pro-europene ale populatiei si pozitiile pro-ruse ale guvernelor in functie, relateaza euronews.com.
Dupa invadarea Ucrainei de catre Rusia, propaganda si dezinformarea Kremlinului au inceput sa fie percepute ca o amenintare majora in mai multe tari vecine, devenind in cele din urma esentiale si pentru problemele politice interne.
Razboiul informational este din ce in ce mai important pe agenda politica a fostilor vecini sovietici ai Rusiei. Daca unii politicieni vorbesc de propaganda si dezinformare, analistii noteaza ca alte forte politice locale sunt deosebit de active in promovarea opiniilor favorabile Kremlinului.
Atat in Georgia, cat si in Moldova exista o lupta politica interna acerba asupra informatiei, oponentii acuzand guvernele in exercitiu ca folosesc propaganda si dezinformarea rusa. Ambele tari aspira sa adere la Uniunea Europeana, o perspectiva nu prea indepartata. Si, in ambele tari, guvernul este acuzat ca a subminat aspiratiile pro-europene ale cetatenilor, intr-un climat de facto de divizare intre curentele pro-rus si pro-occidentale.
Situatia din Georgia
„In Georgia, aceasta confruntare pare deosebit de acuta din cauza polarizarii mass-media si a societatii”, explica Dustin Gilbreath, director stiintific adjunct al Centrului de resurse de cercetare Caucaz din Georgia. Expertul atrage atentia asupra faptului ca, potrivit sondajelor recente, sprijinul tarii pentru aspiratiile pro-europene bate toate recordurile.
Exista insa si cei care se opun ideii de a se apropia de Europa si sunt galvanizati de cuvintele unor personalitati politice: „Cand guvernul Visului Georgiei repeta argumente explicit anti-occidentale, insultand in mod regulat oficialii americani si UE, spunand ca America incearca sa traga Georgia in razboi, putini oameni cred asta, dar unii au ajuns sa creada asta”, explica Gilbreath. „Marea problema – adauga el – este ca aceasta dezinformare vine in mare parte din interiorul tarii si este amplificata de oficialii guvernamentali”.
Potrivit lui Gilbreath, rezultatul invaziei ruse a Ucrainei va juca un rol important pentru Georgia. Tbilisi este sigur ca aceasta agresiune este similara cu evenimentele din razboiul ruso-georgian: daca Moscova ar castiga, alte tari vecine ar putea ramane pentru totdeauna pe orbita influentei ruse. Dar esecurile militare ale Kremlinului dau speranta pentru o intarire a suveranitatii.
Puterea moale a Rusiei
Potrivit jurnalistului si observatorului politic independent Regis Gente, Moscova incearca sa influenteze politica georgiana cu soft power, nu intr-un mod pozitiv, ci negativ. Aceasta inseamna ca Moscova nu incearca sa creeze o imagine pozitiva a Rusiei, ci incearca sa creeze o imagine negativa a lumii occidentale, afirmand ca valorile europene le contrazic pe cele traditionale georgiane, sustinand existenta unei amenintari LGBT si jucand pe alte forme de intoleranta.
In acelasi timp, Gente considera ca nicio campanie media sau de dezinformare nu poate inversa acum principala tendinta din Georgia, unde 80% dintre cetateni doresc sa adere la UE. Si Kremlinul stie asta: „Rusia nici macar nu incearca sa schimbe parerea georgienilor, de fapt lucreaza la un fel de conducere. Chiar acum trebuie sa urmarim ceea ce se intampla, probabil avem saptamani si luni turbulente inainte si teze, timp in care este in joc traseul geopolitic si istoric al tarii si ar putea ajunge sub influenta rusa”.
Un astfel de scenariu, potrivit jurnalistului, reprezinta amenintarea unei autorizatii suplimentare de guvernare. Societatea nu este pregatita sa accepte respingerea integrarii europene si se va gasi inevitabil in conflict cu autoritatile care, la randul lor, vor fi gata sa recurga la metode din ce in ce mai violente de tinere a protestelor, mizand pe sprijinul Rusiei.
Situatia din Moldova
Materialele de informare pro-ruse au devenit o componenta importanta a luptei politice din Moldova. Si aici, politicienii se plang de propaganda pro-Kremlin, din nou in contextul rupturii de zece ani dintre pro-europeni si pro-rusi. „Acest conflict reflecta aspiratiile revansiste ale fostului regim”, spune Felix Hett de la Fundatia Friedrich Ebert din Moldova.
„Cea mai mare amenintare, din punctul de vedere al actualului guvern moldovenesc, este revenirea la putere a vechilor forte politice orientate catre Rusia, oligarhice, cleptocrate. Si cred ca aceasta este cea mai mare problema, in sensul in care acestea folosesc sau aceste naratiuni rusesti pentru a-si promova agenda politica interna”, explica Hett.
Intr-o societate care are legaturi stranse atat cu Rusia, cat si cu Uniunea Europeana, Hett considera ca, pentru a combate presupusa dezinformare si propaganda pro-rusa, trebuie sa se acorde atentie restabilirii increderii in institutiile statului. Moldovenii, inserati intr-un mediu extrem de polarizat, tind sa se bazeze doar pe o singura sursa de informatie, iar adesea aceasta nu este cea oficiala sau guvernamentala.
Presedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, devenita vocea principala a turnarii pro-europene a tarii, isi propune sa aduca lupta impotriva propagandei rusesti la nivel de stat si sa creeze un „Centru de patriotism” in acest scop. In ultimele luni, Sandu a acuzat Moscova ca pregateste o lovitura de stat si ca incearca sa destabilizaze situatia din tara. Rusia a respins intotdeauna aceste acuzatii, declarand ca nu se amesteca in treburile interne ale altor state.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.