În contextul eventualei crize umanitare în regiunea transnitreana, dacă Rusia nu mai livrează gaz de la 1 ianuarie, mai mulți reprezentanți ai societății civile susțin că acum ar fi momentul oportun ca autoritățile să pornească reintegrarea țării dacă ar fi avut un plan clar în acest sens. Reprezentanții guvernării, afirmă că ar exista un asemenea plan, dar el prevede integrarea graduală, nicidecum forțată. Vecepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, spune că asta ar presupune multe costuri pe care țara noastră nu și le poate asuma odată.
Odată ce rușii ar putea lăsa regiunea transnitreană fără gaz, mai multe voci au început să vorbească despre faptul că e momentul oportun pentru punerea în aplicare a planului de reintegrare al țării.
Sergiu TOFILAT, EXPERT ENERGETIC: „Partea bună în toată asta este că noi putem porni procesul de reintegrare pașnică. Deci, Tiraspolul nu va mai avea altă soluție decât să vină la Chișinău și să spună haideți să ne reintegrăm pentru că noi aici altfel murim de foame și de frig.”
Pe de altă parte, fostul vice-premier pentru reintegrare Alexandru Flenchea afirmă că ar fi fost un moment oportun pentru reintegrarea țării, doar dacă autorităţile s-ar fi pregătit din timp pentru ceea ce s-ar potea întâmpla de la 1 ianuarie, accentuând că se putea presupune acest scenariu încă din vara anului 2023.
Alexandru FLENCHEA, DIRECTORUL ASOCIAȚIEI INIȚIATIVE 4 PEACE: „Oportunitățile nu apar de la sine, oportunitățile ți le creezi tu, creezi situații din care să poți să profiți, să beneficiezi, să-ți atingi scopurile. Politicile de reintegrare le construiești în baza soluțiilor pe care le ai pe domeniul energetic. Or, noi vedem o lipsă de soluții pentru asigurarea cu resurse energetice a întregii țări. Aceste probleme stringente, de fapt, din păcate, fac ca subiectele politice, problemele politice să fie trecute pe planul doi, nu mai zicem că de mulți ani deja sunt umbrite de alte evoluții și obiective.”
Acum, prioritar deja este ca autoritățile să se concentreze pe aprovizionarea întregii țări cu resurse energetice, atât a malului drept, cât și a malului stâng, spune Alexandru Flenchea.
Alexandru FLENCHEA, DIRECTORUL ASOCIAȚIEI INIȚIATIVE 4 PEACE: „În momentul în care, într-o formulă sau alta Republica Moldova ca și stat își asumă cheltuielile pentru aprovizionarea regiunii cu resurse energetice, înseamnă că implicit, își asumă și întreaga responsabilitate pentru această regiune, inclusiv își asumă și actul de guvernare în stânga Nistrului.”
Vicepremierul pentru reintegrare, dar și alți reprezentanți ai guvernării afirmă că nu este momentul pentru o integrare forțată a țării.
Oleg SEREBRIAN, VICEPREMIER PENTRU REINTEGRARE: „Strategia pe care o are Chișinăul și despre care am mai vorbit este integrarea graduală. Republica Moldova are resurse puține, inclusiv umane. Noi suntem încă un stat care avem instituții fragile, o situație politică internă complexă și o societate încă neașezată. De asta, prioritatea nr. 1 pentru Republica Moldova este întărirea statului, vitalității statului și apropierea lui de Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă că noi punem pe planul doi reintegrarea, dar asta înseamnă că reintegrarea este conectată la procesul de integrare europeană și nu pusă în fața ei.”
Printre altele, Oleg Serebrian afirmă că dacă procesul s-ar face brusc, asta ar însemna costuri pe care țara noastră nu le poate suporta de una singură.
Oleg SEREBRIAN, VICEPREMIER PENTRU REINTEGRARE: „Sigur că sunt anumite estimări, noi am rugat anumite institute să face anumite estimări cât poate costa reintegrarea și aici salturile sunt destul de mari, pentru că haideți să pornim numai de la reintegrarea sistemului social, 148 de mii de pensionari care n-au contribuit niciodată la sistemul de pensii din Republica Moldova care trebuie preluați și de undeva trebuie să fie bani.”
Deși autoritățile vorbesc de mai mulți ani că lucrează la un plan pentru reintegrarea țării, totuși niciun document în acest sens nu a fost făcut public.