In sezonul rece Republica Moldova ar putea trece din nou printr-o puternica criza energetica? Ce spune ministrul Energiei - VIDEO

De asemenea, acesta a sustinut ca Republica Moldova ar putea solicita Gazprom despagubiri pentru neonorarea contractului pe care l-a avut incheiat cu Moldovagaz, ca urmare a sistarii unilaterale a livrarilor.

Pe de alta parte, el a vorbit despre rolul important pe care Romania ar putea sa il joace in privatizarea retelelor si operatorilor de energie din Republica Moldova si a facut referire si la stocurile de gaze cu rol strategic pe care tara sa le face in depozitele din Romania.

Totodata, el a facut referire in interviu si la obligatiile pe care Guvernul de la Chisinau le are fata de populatia din Transnistria in cee ce priveste asigurarea energiei.

AGERPRES: Presedintele Maia Sandu a anuntat recent ca incepand din aceasta luna retelele de gaze din Republica Moldova vor fi operate de Transgaz, compania romaneasca. In ce conditii s-a produs acest transfer de administrare?

Victor Parlicov: In primul rand, este vorba despre un proces care a demarat inca din 2012 si atunci ne-am asumat ca tara, Republica Moldova, in cadrul tratatului Comunitatii Energetice, sa implementam aceasta separare, unbundling, pana acum fiind blocati si de Gazprom, in mare parte. Practic, ei erau cei care au sabotat procesul. Nu se gaseau solutii. Anul trecut s-a modificat legea, inclusiv pentru a da o solutie, chiar daca Gazprom incearca sa se opuna. Anul acesta, in septembrie, procesul trebuia finalizat. Ceea ce ma bucura foarte mult este ca am reusit sa finalizam acest proces. Bun, nu e finalizat inca de iure, dar cea mai mare parte, cel mai esential lucru deja s-a produs si s-a produs prin acordul benevol al ambelor parti - exista riscul, exista posibilitatea, ca partile sa nu ajunga la un acord si aceasta preluare a operarii sistemului de transport din Republica Moldova sa se intample printr-o decizie a reglementatorului - printr-o decizie, spunem bazata pe lege aici, adica printr-o decizie impusa de fapt administrativ de catre statul Republica Moldova.

Am reusit sa gasim formula cum s-o realizam cu acordul ambelor parti si a fost semnat acest contract de catre Moldovatransgaz si de catre Vestmoldtransgaz, Moldovatransgaz fiind o subsidiara a Moldovagaz, care la randul sau este o companie fiica practic a Gazprom, iar Vestmoldtransgaz este o companie fiica a Transgaz din Romania. Astfel, incepand cu aceasta luna, dupa finalizarea procedurilor, dupa finalizarea partii formale, Vestmoldtransgaz, subsidiara Transgaz, va prelua in operare intreg sistemul de transport gaze din Republica Moldova. Astfel, marcam o noua etapa: finalizam transpunerea si implementarea Pachetului 3 pe dimensiunea de gaze si putem sa mergem in continuare inspre o piata libera, cu mai multi furnizori care sa nu fie stingheriti, sa nu fie obstructionati de cineva, sa nu aiba riscul de a fi cumva obstructionata intrarea lor in piata de terte parti.

AGERPRES: Este un proces care nu este definitiv, e un termen limitat in momentul de fata. Va ganditi la o privatizare a acestei companii?

Victor Parlicov: Deci, momentan am avut ca scop sa finalizam procesul si am gasit aceasta solutie. Desigur ca sunt pe masa mai multe optiuni in continuare. Oricum, e vorba de un contract nu pe termen scurt, e un contract pe cinci ani. Avem timp la dispozitie. Urmeaza ca si Transgaz-ul romanesc sa invete si sa inteleaga mai bine cum si in ce conditii functioneaza sistemul la noi. Si avem si noi timp, in Republica Moldova, sa intelegem mai bine cum va opera, cum se vor schimba conditiile de operare pe piata, daca vrem sa continuam cu procesul acesta de operare de catre un tert pe activele Gazprom sau putem sa mergem pe formule mai dure de separare, adica impunerea de fapt Gazprom sa vanda retelele de transport.

AGERPRES: Republica Moldova a fost interesata sa stocheze gaze in Romania. Aveti in momentul de fata stocuri de gaze pentru iarna urmatoare?

Victor Parlicov: Avem stocuri mici, foarte mici. Ele au menirea mai curand de a asigura livrarile in cazuri critice. Sunt stocuri de siguranta. Nu sunt stocurile comerciale. Marea majoritate a stocurilor totusi le pastram in Ucraina, stocurile comerciale. In Romania vom ajunge foarte curand la vreo 20 si aproape 25 de milioane metri cubi stocati.

AGERPRES: In depozitele din Romania ar putea creste aceasta cantitate?

Victor Parlicov: Va creste. Sa vedem cu ce ritm, pentru ca aici tine iarasi si de niste parametri tehnici, dar si de niste parametri comerciali. Pe noi desigur ca ne intereseaza in primul rand sa putem scoate acest gaz din depozite atunci cand avem nevoie de el, cu viteza cu care avem nevoie la consum, ori in Romania acest lucru este limitat, capacitatea de extragere din depozite, si de asta si nu stocam volumele cele mai mari aici. In al doilea rand, conditiile comerciale .... Trebuie sa fie si un pret cumva comparabil, pentru ca la acest moment pretul din Ucraina este de cateva ori mai jos decat cel din Romania si atunci noi diversificam riscurile. Tinem o parte din volume in Romania, dar totusi cea mai mare parte o tinem oricum in Ucraina.

AGERPRES: In urma unui audit extern s-a constatat ca datoriile Republicii Moldova catre Gazprom ar fi de zece ori mai mici decat cele pe care le-a avansat compania rusa...

Victor Parlicov: Nu ale Moldovei fata de Gazprom, ale Moldovagaz fata de Gazprom si nu de zece ori, ci de aproape o suta.

AGERPRES: Aveti discutii cu partea rusa sa renegociati aceste costuri?

Victor Parlicov: Haideti sa dau un pic de context la toata istoria asta. In octombrie 2021, atunci cand practic Gazprom a renuntat, a refuzat sa semneze un contract pe termen lung si noi nu aveam nicio alta sursa de furnizare, de alimentare cu gaze, nu exista niciun alt contract, nu exista nici macar experienta de a lucra cu alte piete, in cadrul negocierilor pentru semnarea unui contract pe perioada mai lunga s-a convenit intre Republica Moldova, reprezentata pe atunci de vicepremierul Andrei Spanu, si partea rusa (...) semnarea unui fel de protocol in care au agreat partile mai multe elemente care vizeaza nu doar contractul, dar si anumite chestii la nivel mai politic. Unul din aceste elemente care a fost introdus in acest protocol, la solicitarea Republicii Moldova, a fost efectuarea unui audit, pentru ca Gazprom insista ca: "voi aveti o datorie, noi am calculat-o in contabilitate, 700-800 de milioane de dolari. Platiti!". Pe noi ne interesa nu cat e contabil aceasta datorie, dar care este natura, care sunt motivele, de unde s-a format aceasta datorie si cat consumatorii din Republica Moldova sau statul Republica Moldova trebuie sa-si asume. Cat din aceasta datorie trebuie sa-si asume statul si ce trebuie sa isi asume actionarii?

Gazprom controleaza 64% din actiunile Moldovagaz. De ce atunci cand o companie unde Gazprom detine 64% din actiuni este datoare fata de Gazprom, iar achitarea trebuie sa o faca consumatorul din Republica Moldova, integral, toata datoria? De asta noi am vrut sa facem aceasta diferentiere, sa intelegem cat din aceasta datorie tine, sa spunem asa, de interventia sau de neonorarea anumitor obligatii de catre Republica Moldova ca stat si cat din aceasta datorie trebuie somata inclusiv de actionari si rezolvata intre actionari. Concluziile acestui audit au fost cam in felul urmator: cuantumul datoriilor varia de la o data la alta. Ca ultima data de referinta s-a luat sfarsitul lunii martie 2022. La acel moment, datoria a reprezentat circa 709 milioane de dolari in contabilitate, dintre care auditorii au constatat ca pentru 276 de milioane de dolari, nici Moldovagaz si nici Gazprom, care au fost solicitati sa prezinte informatia, nu au putut prezenta documente confirmative, de unde s-a luat aceasta datorie. Asta e toata datoria acumulata din anii '90 pana in anul 2003, inca vreo 400 de milioane de dolari fiind expirate, fiind prescrise. Termenul de achitare a acestor datorii a fost depasit. Gazprom nu a facut procedurile necesare pentru a mentine aceasta datorie valabila. Si atunci noi am propus, in mod normal, ca aceste datorii sa fie casate.

Mai mult decat atat, au fost depistate elemente pe care Moldovagaz le-ar putea inainta in raport cu Gazprom, anumite actiuni, inclusiv pretentii financiare legate de incalcarea anumitor prevederi contractuale sau anumitor comportamente care, sa spunem, depasesc contractele tipice de acest gen. Spre exemplu, atunci cand tranzita gaze pe teritoriul Republicii Moldova, Gazprom nu achita, asa cum este regula de baza, pretul de transport catre operatorul de transport din Republica Moldova la tarifele stabilite. Nu a incheiat contract cu transportatorul licentiat, dar impartea banii, 50% pentru malul stang, 50% pentru malul drept. Din aceste impartiri, noi am calculat ca am putea inainta pretentii financiare Gazprom-ului de circa 160 de milioane de dolari.

Mai mult de atat, anul trecut, spre exemplu, incepand cu luna octombrie, Gazprom nu a mai livrat volumele de gaze pe care noi le-am contractat in conditiile obligatorii. Adica noi ne-am facut partea, ne-am onorat datoria noastra, noi am achitat la timp, iar Gazprom, atunci cand au fost solicitate volumele necesare pentru lunile octombrie, noiembrie, decembrie etc a redus aceste volume unilateral, incalcand prevederile contractului.

Noi nu am cuantificat cat ar putea fi aceste pretentii, dar ceea ce propunem in acest acord de solutionare a datoriilor este de fapt urmatorul lucru: noi achitam o suma de 8,6 milioane de dolari, care, asa cum am spus, reprezinta putin peste un procent din cuantumul datoriilor care era solicitat de Gazprom si, in conditiile astea, inchidem toate intrebarile, inclusiv renuntam la inaintarea pretentiilor financiare pentru incalcarile comise de Gazprom. Asta a fost propunerea noastra. Acum mingea este pe terenul Gazprom. Noi asteptam o reactie din partea lor, inclusiv documentara, dincolo de comunicate de presa. Mai departe, urmeaza procedurile, sa vedem cum facem. Eu cred ca noi avem deja un bun temei pentru a pune punct acestei istorii si a solutiona in sfarsit problema acestei datorii.

AGERPRES: Deci, practic, sperati la inlaturarea oricarei relatii comerciale cu Gazprom si stergerea datoriilor totale?

Victor Parlicov: Noi vorbeam acum doar de datoriile aferente consumului pe malul drept, acea parte a Republicii Moldova pe care o controleaza autoritatile constitutionale. Dar ... da, adica noi deja pe partea dreapta a Nistrului nu consumam gaze de la Gazprom, deja datoria asta practic nu se schimba. Este ca si fixata, pentru ca nu apar datorii noi si nici nu apar plati. Respectiv, da, urmeaza sa gasim o solutie.. Noi cu prezentul si viitorul cam suntem clari. Acum a ramas sa solutionam problema, trecutul.

AGERPRES: In sezonul rece precedent Republica Moldova a trecut printr-o puternica criza energetica. Credeti ca aceasta criza ar putea fi reluata in acest an pe fondul problemelor legate de asigurarea energiei?

Victor Parlicov: Cu certitudine, nu. Noi suntem cu mult mai bine plasati acum si mai bine pregatiti pentru orice scenariu legat de iarna care vine. Pe de o parte, spre deosebire de anii precedenti, avem stocuri de gaze deja, avem experienta de a contracta aceste gaze din surse diferite. Deci, ca sa va dati seama, acum deja stocurile de gaze pe care le avem sunt suficiente pentru a acoperi consumul Republicii Moldova pana la sfarsitul lunii ianuarie si mai urmeaza sa facem stocuri. Deci, noi consideram ca acum preturile sunt inca bune si ca merita sa achizitionam gaze dupa ce mai scade panica legata de anumite actiuni din Australia, Norvegia, pe burse. Merita sa procuram gaze pentru a face stocuri pentru perioada de iarna si a avea suficiente stocuri pentru a iesi din perioada de iarna, inclusiv pana in luna aprilie, respectiv.

Urmarim cat e de rational sa crestem cuantumul stocurilor, dar adevarul e ca intr-adevar ne miscam foarte repede, suntem foarte siguri ca securitatea alimentarii cu gaze nu mai este periclitata. Acum preturile la gaze au scazut si incercam sa facem tot posibilul ca sa reducem si preturile pentru consumatori in iarna care vine. Pentru asta trebuie sa finalizam procurarea stocurilor, sa intelegem cat este costul mediu ponderat al acestor stocuri cu care intram in iarna si sa stabilim un pret pentru consumatori bazat, sa spunem, pe acest pret mediu ponderat. (...) Avem razboi in Ucraina, exista anumite riscuri, dar atat parametrii tehnici, cat si din punct de vedere comercial, din punct de vedere al pretului, al conjuncturii preturilor la nivel international, iarna care vine se asteapta a fi o iarna mai buna, chiar daca va fi nu mai blanda sau mai geroasa decat iarna precedenta, se asteapta a fi mai usoara pentru consumatori.

In plus, avem avem totusi anumite riscuri legate de comportamentul celor din regiunea transnistreana. Ei ar putea sa ne saboteze la contractul de furnizare a energiei electrice. Totodata, eu sunt increzator ca noi putem face fata unui scenariu care pentru noi este dureros, dar, sa spunem asa, poate fi depasit inclusiv prin redirectionarea anumitor bani pentru compensatii la energie electrica. Pentru regiunea Transnistria acest scenariu este un scenariu de sinucidere. Si atunci sper foarte mult sa nu ajungem acolo. Dar pentru orice eventualitate noi suntem pregatiti.

AGERPRES: Care este alternativa la energia electrica importata din Transnistria?

Victor Parlicov: Alternativa este sa achizitionam aceasta energie din Romania si am avut aceasta experienta in luna noiembrie anul trecut. A fost extrem de scump, am nimerit si pe un fundal cu cele mai inalte preturi istorice in Europa si in regiune la energie electrica, dar am facut fata. Au crescut enorm tarifele pe parcursul unei luni, au saltat de cateva ori, dar am reusit sa calmam spiritele si acum avem si preturile mai joase decat au fost anul trecut. Deci, chiar si daca nu vom procura de la centrala termo-electrica moldoveneasca, noi nu vom ajunge la acel nivel de tarife pe care il aveam anul trecut la energie electrica. Si pe dimensiunea energie electrica noi iarasi ne pregatim pentru cel mai prost scenariu, dar lucram ca sa ajungem cu totii intr-un scenariu pozitiv, in care si consumatorii din Republica Moldova au energie electrica la preturi rezonabile, dar si regiunea transnistreana nu intra intr-un colaps si nu implodeaza, pentru ca, in asemenea caz, tot noi va trebui, sub o forma sau alta, sa achitam cumva costurile, sa ne asumam costurile pentru cetatenii nostri din stanga Nistrului, pentru ca, repet, probabil ca 90%, daca nu mai multi dintre cei care locuiesc in stanga Nistrului, sunt cetateni ai Republicii Moldova.

AGERPRES: In acest context de criza energetica, va ganditi la dezvoltarea unor noi capacitati de productie pe surse regenerabile?

Victor Parlicov: Si pe regenerabile si nu doar pe regenerabile. Saptamana aceasta, cel tarziu saptamana viitoare, iese de la Guvern legea cu privire la energie regenerabila intr-o noua redactie, cu amendamente, cu modificari la legea energiei regenerabile. Suntem siguri ca este un proces prioritar si suntem siguri ca o vom vedea votata, in luna octombrie, cel tarziu, si asta ne va permite sa crestem, sa anuntam licitatii pentru capacitatile mai mari de energie regenerabila. Preconizam putin peste 100 de megawati eoliene, intre 50 si 60 de megawati pe fotovoltaice si, dincolo de asta, vreau sa va spun ca au explodat investitiile in energie regenerabila, in special panouri fotovoltaice, facute de catre consumatori. Deci, noi pana acum avem mecanismul de contorizare neta implementat, care de fapt permite fiecarui consumator sa utilizeze reteaua in calitate de acumulator virtual, iar, odata cu saltarea preturilor de anul trecut, foarte multa lume a vrut sa-si acopere riscurile si si-a instalat aceste panouri solare si vorbim nu doar de consumatori casnici, vorbim si de business. O parte dintre ei au beneficiat si de granturi in acest sens. Intr-un final, noi am ajuns ca in ultima jumatate de an investitiile in panouri solare instalate de consumatori sa depaseasca ceea ce s-au facut in precedentii cinci ani. In urmatoarea jumatate de an credem ca ritmul se va mentine. Noi, cred ca deja catre vara viitoare, vom avea cel putin inca vreo 120 de megawati de energie din panouri fotovoltaice instalate doar de consumatori.

AGERPRES: Ati spus recent ca e cazul sa reintariti colaborarea cu Romania in materie de producere de energie electrica. La ce v-ati gandit concret?

Victor Parlicov: Am avut si ieri o discutie cu omologul meu, cu domnul Burduja (Sebastian Burduja, ministrul Energiei n.r). Sigur ca avem acum un palier foarte larg de discutii si de subiecte pe care se lucreaza in paralel. Este vorba si de achizitionarea energiei electrice din Romania. Este vorba si de colaborare pe dimensiunea nucleara. E vorba si de crearea unui operator de piata in Republica Moldova, prin a atrage, de fapt, OPCOM sa creeze o sucursala la Chisinau si sa devina operator de piata pe energie electrica in Republica Moldova. Este vorba si de proiecte care tin de colaborarea pe dimensiunea de gaze, nu doar stocare, colaborare pe transport gaze. Noi avem acelasi interes ca acest coridor, asa numit coridor vertical din Grecia, care trece din Grecia, Bulgaria, Romania, Republica Moldova, Ucraina, sa fie cat mai utilizat, sa treaca cat mai mult gaz pe acolo, pentru ca inclusiv si sistemele noastre de transport sa beneficiezi de acest lucru si consumatorii din Europa Centrala sa poata avea acces la gaz mai ieftin. Si atunci aceasta colaborare din Grecia pana in Ucraina cuprinde si o colaborare foarte stransa intre Moldovatransgaz - Transgaz, respectiv Vestmoldtransgaz, care va prelua in operare, si cu partea ucraineana.

Sunt foarte multe procese in paralel, inclusiv pe generare de energie electrica. Exista, sa spunem asa, interes din partea investitorilor din Romania pentru a face investitii, inclusiv in regenerabile, dar nu doar. Inclusiv grupul Premier Energy, care este prezent si in Romania si in Republica Moldova, se gandeste la extinderea activitatii si la noi investitii pe centrale de echilibrare a sistemului electroenergetic. Adica putin cate putin se dezmorteste, sa spunem asa, situatia cu investitiile in sectorul energetic. Interconexiunile, ceea ce probabil ca nu l-am mentionat, dar e cel mai important element, se lucreaza in paralel la toate trei proiecte de linii de interconexiune: finalizarea Vulcanesti - Chisinau, sincronizarea agendei pe Balti - Suceava si o noua linie care se afla in faza de pre-fezabilitate pe axa, undeva, Chisinau sau Straseni - Iasi. Acestea sunt lucrurile care se deruleaza in paralel si au ca finalitate, practic, integrarea pietelor Republicii Moldova, a sistemelor electroenergetice din Republica Moldova si din Romania intr-o piata comuna, care intr-un final sa ajunga intr-o piata europeana comuna.

AGERPRES: Luati in calcul si privatizarea retelelor si operatorilor de energie electrica din Republica Moldova, dupa modelul celor pe gaz?

Victor Parlicov: Da, se lucreaza in acest sens. Da, in acest sens progresam. Nu va pot da la moment detalii, dar eu sunt sigur ca interesul de ambele parti ale Prutului este sincer si este, sa ii spun asa, asumat.

AGERPRES: Deci, Romania ar putea sa joace un rol important in procesul de privatizare ..

Victor Parlicov: Romania deja joaca un rol important in tot ce tine in primul rand sprijinul politic oferit Republicii Moldova, pentru ca asta nu este mai putin valoros. De la asta pornesc toate lucrurile, sprijinul politic neconditionat care il are Romania fata de Republica Moldova si de aici pornesc foarte, foarte multe lucruri si colaborarile pe energie si, sa spunem, contributiile financiare si rolul Romaniei ca un fel de avocat al Republicii Moldova si al integrarii Republicii Moldova accelerate in Uniunea Europeana.

AGERPRES: Se vorbeste de o bursa de energie in Republica Moldova si ca ar putea sa devina operationala in cel mai scurt timp. Ce avantaj ar putea sa ofere Republicii Moldova aceasta bursa de energie?

Victor Parlicov: In primul rand, orice bursa de energie are ca scop final transmiterea unor semnale de pret care sa permita o mai corecta distribuire a investitiilor si echilibrarea sistemelor energetice. Atata timp cat consumatorul nu simte diferenta de pret de la ora la ora, in functie de cat de incarcat este sistemul, daca este deficit de energie in sistem sau este exces de productie, consumatorul nu-si ajusteaza comportamentul si sistemul nu primeste semnale de pret necesare pentru a investi in stocare sau in echilibrare. Piata de energie este acel instrument care capteaza si transmite aceste semnale de pret, care intr-un final duc la prioritizarea investitiilor.

Un singur exemplu: in Romania, la ziua de astazi, urmaream preturile pe OPCOM. Dimineata preturile inalte 120-130-140 euro/megawatt/ora, seara 140-150 megawatt/ora, ziua aproape de zero, foarte mult soare, exces de generare, preturile intra aproape de zero. Ce inseamna asta? Asta inseamna ca in acest model deja devin fezabile, comercial fezabile, investitiile in stocarea energiei, in baterii de stocare a energiei. Asta inseamna ca vor aparea investitori care vor crea aceste capacitati de stocare, vor prelua energie atunci cand este exces, ziua in amiaza mare, si o vor livra in sistem atunci cand este deficit, dimineata si seara, respectiv acest comportament investitional nu avea sa se produca daca nu existau aceste diferente de pret orare in Republica Moldova. Nu, nu facem altceva decat sa cream acest mecanism de la zero, dar preluand practic toata, odata cu OPCOM, experienta de peste 20 de ani a OPCOM-ului din Romania si speram ca acest proces la noi sa se deruleze mult mai rapid decat in Romania, pentru ca deja sunt foarte multe lucruri invatate si inclusiv sabloane de documente elaborate in limba romana.

AGERPRES: Veti depinde si in aceasta iarna de situatia din Ucraina. Va ganditi ca situatia s-ar putea agrava ca urmare a atacurilor intensificate in zona Odesa?

Victor Parlicov: Cu certitudine luam in calcul aceste scenarii, dar vreau sa va spun ca noi deja acum, cand facem scenariile legate de pregatirea de iarna, noi nu mizam pe sprijinul Ucrainei, nu mizam pe faptul ca Ucraina ne poate ajuta cu ceva, pentru ca noi ne dam seama ca ei sunt extrem de vulnerabili la randul lor si nu pot, chiar daca ar vrea, sa ne ajute cu ceva, uneori nu sunt ei siguri ca ar putea face ceva, pentru ca este razboi.