În timp ce alți adolescenți își petrec după-amiezile cu prietenii, Daniel le pregătește clienților cafea. Are 17 ani, este elev în clasa a 11-a și este diagnosticat cu autism. După ore, vine la cofetăria mamei sale, unde învață, pas cu pas, ce înseamnă să ai o meserie. Pentru mama lui, însă, este mai mult decât o ocupație după școală. Este o șansă ca Daniel să poată munci și să fie independent.
„Poftim pentru dumneavoastră o băutură extraordinară.”
El este Daniel, are 17 ani și după școală își schimbă rolul de elev cu cel de ajutor de barista. Vine la cofetăria mamei sale, unde pregătește băuturi și interacționeză cu oamenii.
Daniel, ELEV: „Eu după școala vin aici, iată aici. Eu lucrez frumos și mă strădui.”
Pentru Daniel, munca nu este doar o activitate după ore. Este ceva ce îi place și despre care spune că și-ar dori să facă și în viitor.
Daniel, ELEV: „Când eu o să absolvesc clasa a noua eu o să vin aici și o să fac cafea oamenilor. Mie foarte tare îmi place, cofetăria și vă rog să veniți la noi.”
Deocamdată, Daniel învață pas cu pas. Nu înțelege pe deplin că un loc de muncă presupune un program fix, responsabilități și prezență zilnică.
Irina, MAMA LUI DANIEL: „El deocamdată nu înțelege că aici toată lumea lucreză că trebuie să venim de dimineață și până seara. El crede că ai venit aici o oră două a făcut practică cu mine și a plecat.”
Ideea de a-l încadra în pe Daniel în câmpul muncii i-a venit mamei lui după ce a văzut cât de greu le este unor copii cu autism să-și găsească un job după ce absolvesc școala.
Irina, MAMA LUI DANIEL: „În jurul meu sunt foarte mulți copii cu autism și din păcate după liceu nu au ce face și stau pur și simplu acasă și mie mi-a venit așa un gând de ce nu să încerc să-l pe Daniel să fie barista ca pe viitor el să poată avea așa o profesie și să lucreze și să-și facă banii lui.”
Oamenii care vin la cofetărie au început să-i susțină efortul. Unii îl încurajează, alții îi lasă bani atunci când le pregătește ceaiul sau băutura.
Irina, MAMA LUI DANIEL: „La început eu mă gândeam că este din domeniul fantasticului ca să-l învăț să facă ceva cu mâinile, dar mai apoi am înțeles că este real. Dacă el poate, însemnă că și alți copii specilai vor putea.”
„Cea mai gustoasă cafea din regiune este aici. Iar implicarea copiilor cu dizabilități în careva acțiuni din viața de zi cu zi evident că este foarte benefică.”
Daniel încă învață. Dar fiecare cafea pregătită, fiecare client servit și fiecare zi în care vine la cofetărie îl apropie de ceea ce mama lui își dorește pentru el - să aibă o meserie, să muncească și să poată câștiga singur bani.