Un proiect care urma să soluționeze problema deșeurilor reciclabile și care a atras o investiție de cinci milioane de lei a rămas doar o iluzie. Vorbim despre stația de sortare a deșeurilor din raionul Fălești, unde gunoiul odată reciclat de angajații care muncesc acolo ajunge să fie doar depozitat și chiar luat de vânt. Ministrul Mediului spune că deșeurile colectate și reciclate sunt în cantități mici, cea mai mare parte ajunge tot la groapa de gunoi, iar agenții economici nu sunt interesați să le preia sau să le gestioneze.
„Acesta este un rezultat nu al grupului de proiect, nu al celor care…, dar a tuturor dumneavoastră”.
Momentul a fost suprins în anul 2014, când Iurie Leancă, pe atunci prim-ministru al Republicii Moldova, apărea la Călugăr, raionul Fălești, plin de optimism. Era inaugurată o stație de sortare a deșeurilor, construită cu cinci milioane de lei din fonduri europene, în cadrul unui proiect transfrontalier care implica Moldova, Ucraina și România. Două autospeciale, o rampă de sortare, 11 localități beneficiare și un premier care spunea că modelul va fi preluat în toată țara.
Prin acest proiect se face o chestie nemaipomenit de importantă, este important pentru Fălești și pentru 11 localități, dar este și un exemplu foarte pozitiv care sper să fie multiplicat și preluat în alte raioane din Republica Moldova.
La distanță de 12 ani proiectul e funcțional, dar nu până la capăt. Angajații întreprinderii municipale colectează, sortează și presează plastic, carton și polietilenă adunate din cele peste 60 de platforme de gunoi din oraș, iar la fiecare platformă există câte un container separat pentru plastic. Partea proasta este ca deșeurile reciclabile rămân depozitate ani la rând.
Alexandru SEVERIN, PRIMARUL ORAȘULUI FĂLEȘTI: „La moment, din păcate, nu avem piață de desfacere în Republica Moldova. La cine am apelat, atât primăria cât și întreprinderea municipală, avem refuz. Ne doare pentru că, conform legislație, nu avem soluții veridice sau soluții de moment pentru a ieși din acest impas”.
Situația ilustrează eșecul sistemic, spun autoritățile. Oamenii sortează, angajații muncesc, utilajele funcționează și totuși, plasticul doar se adună, nu se reciclează.
Alexandru SEVERIN, PRIMARUL ORAȘULUI FĂLEȘTI: „Adică noi încercăm să selectăm și să responsabilizăm cetățenii de a selecta deșeurile, dar, în final, nu avem unde să o realizăm”.
Deșeurile menajere, între timp, ajung în continuare la groapa de gunoi, la fel cum se întâmplă și în restul țării. Imaginile surprinse la Fălești la sfârșitul lunii aprilie arată baloți imenși de plastic presat, înșiruiți în curtea stației, unii care s-au desfăcut și deșeuri luate de vânt.
În Republica Moldova sunt câteva companii care colectează și procesează plastic, dar capacitatea lor e limitată, iar cantitățile colectate constant — insuficiente, afirmă ministrul mediului, care spune ca e una dintre cauzele sistemului de reciclare defectuos.
Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „De ce? Pentru că ei au nevoie de cantități mari, pentru a putea pune în funcțiune toate mecanismele și pentru a porni o afacere viabilă. Atâta timp cât, în practică, cea mai mare parte a deșeurilor este depozitată la groapa de gunoi, nu există nici interes din partea mediului de afaceri.”
Soluția, spune ministrul mediului, va apărea odată cu un proiect privind deșeurile solide, care va introduce reglementări noi, va obliga colectarea separată și va atrage investitori, inclusiv din România.
Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „Mai mult decât atât, există deja anumite propuneri din România și intenții din partea unor agenți economici mari, care sunt gata să vină pe piața Republicii Moldova și să gestioneze deșeuri, dar doar în condițiile în care acestea vor fi colectate separat”.
Gropile de gunoi din Republica Moldova se întind pe o suprafață de peste 1.200 de hectare, aproape cât întreg teritoriul orașului Soroca. În același timp, reciclarea plasticului rămâne la un nivel redus. Potrivit unui studiu realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, rata medie de reciclare a plasticului în Republica Moldova a fost de doar 7% pe parcursul a trei ani analizați, până în 2021.