Presedintele Klaus Iohannis i-a avertizat pe liderii europeni, in cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European de la Bruxelles, asupra situatiei tensionate de la Marea Neagra, in contextul razboiului din Ucraina. Seful statului a pledat, de asemenea, pentru un efort coordonat in ajutarea Republicii Moldova sa faca fata crizei economice si energetice prin care trece, dar si fluxului de refugiati care vin din Ucraina.
Principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European au vizat situatia de securitate din Ucraina, cu accent pe sprijinul politic si asistenta umanitara, economica si financiara din partea Uniunii Europene, impactul conflictului asupra securitatii alimentare globale, aspecte referitoare la securitate si aparare si situatia in domeniul energiei, se arata intr-un comunicat transmis marti de Administratia Prezidentiala.
La reuniunea Consiliului European au participat prin videoconferinta presedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care le-a prezentat liderilor europeni evolutiile in curs in materie de securitate, dar si presedintele Uniunii Africane, Macky Sall, care a participat la discutiile privind securitatea alimentara, avand in vedere vulnerabilitatea acuta a tarilor africane, mai precizeaza comunicatul.
Liderii europeni „au reiterat condamnarea ferma a agresiunii Rusiei impotriva Ucrainei si au solicitat incetarea imediata a atacurilor asupra civililor si infrastructurii civile, precum si retragerea imediata si neconditionata a trupelor si echipamentului militar al Rusiei de pe intreg teritoriul ucrainean, in granitele sale recunoscute international. Totodata, sefii de stat si de guvern au solicitat Rusiei sa permita acordarea de asistenta umanitara si revenirea in siguranta in Ucraina a persoanelor mutate fortat in Rusia”.
Al saselea pachet de sanctiuni
Liderii europeni au salutat eforturile in curs in ceea ce priveste colectarea de probe si investigarea crimelor de razboi si a celorlalte infractiuni extrem de grave, aratand ca Rusia, Belarus si toti cei responsabili vor fi trasi la raspundere conform dreptului international, potrivit comunicatului.
Cu prilejul reuniunii, a fost agreat si cel de-al saselea pachet de sanctiuni la adresa Rusiei, vizand importul de titei si produse petroliere din Rusia, cu exceptia temporara a importurilor livrate prin conducte, asupra carora Consiliul European va reveni cat mai curand posibil. Textul final a inclus si o clauza de solidaritate intre statele membre, care corespunde inclusiv solicitarilor formulate de Romania in cadrul discutiilor.
Pentru a acoperi nevoile urgente de lichiditati ale Ucrainei, sefii de stat si de guvern au manifestat disponibilitatea de acordare a unui nou pachet de asistenta macrofinanciara exceptionala Ucrainei pentru 2022, in valoare de pana la 9 miliarde de euro. Consiliul European a invitat, de asemenea, Comisia Europeana sa avanseze propuneri privind reconstructia Ucrainei, inclusiv prin crearea unei posibile platforme dedicate reconstructiei.
Sefii de stat si de guvern au luat nota de pregatirea avizelor Comisiei Europene privind cererea de aderare la UE a Ucrainei, precum si cele ale Republicii Moldova si Georgiei, urmand sa revina asupra acestei chestiuni in cadrul reuniunii din iunie.
Iohannis: Riscurile din regiunea Marii Negre sunt in crestere
Presedintele Romaniei „a exprimat preocuparea fata de evolutiile din teren, atat in ceea ce priveste securitatea, cat si situatia umanitara din estul si sudul Ucrainei, aratand ca riscurile din regiunea Marii Negre sunt in crestere, iar eforturile comune la nivel european ar trebui sa se concentreze in continuare pe acordarea de asistenta, dar si pe oferirea unui raspuns adecvat la implicatiile complexe ale conflictului militar, inclusiv cu privire la repercusiunile asupra securitatii energetice si alimentare”.
Klaus Iohannis a aratat ca procesul de reconstructie a Ucrainei va presupune eforturi sustinute pe termen mediu si lung, in care Uniunea Europeana va trebui sa continue sa aiba un rol important, in coordonare cu partenerii internationali, se arata in comunicat.
Presedintele a prezentat masurile adoptate de tara noastra pentru sprijinirea Ucrainei, subliniind ajutorul umanitar si facilitarea exporturilor de cereale prin portul Constanta si porturile de la Dunare.
Sprijin pentru Republica Moldova
Klaus Iohannis a evidentiat, de asemenea, importanta de a raspunde pozitiv cererilor de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova si Georgiei, printr-un mesaj politic puternic de sustinere.
„La sugestia Romaniei, cu sustinerea altor state membre, a fost introdus in textul Concluziilor Consiliului European un paragraf privind necesitatea de a sprijini in mod adecvat Republica Moldova, afectata de criza energetica, economica si de presiunea fluxurilor de refugiati”, mentioneaza comunicatul.
Subiectul securitatii alimentare a fost abordat de liderii europeni atat in contextul conflictului din Ucraina, cat si in dimensiunea sa globala. Astfel, Consiliul European a solicitat Rusiei sa puna capat atacurilor asupra infrastructurii de transport din Ucraina si blocadei porturilor ucrainene de la Marea Neagra si sa permita exporturile de alimente, in special de la Odessa. Liderii europeni au evocat masurile active ale Uniunii Europene pentru facilitarea exporturilor agricole ale Ucrainei si pentru sprijinirea sectorului sau agricol in perspectiva sezonului 2022. In acest sens, Consiliul European a invitat statele membre sa accelereze lucrarile privind „culoarele de solidaritate” prezentate de Comisia Europeana si sa faciliteze exporturile de alimente din Ucraina prin diferite rute terestre si porturi europene.
Presedintele Romaniei s-a referit la impactul direct al razboiului asupra securitatii alimentare si a lanturilor de aprovizionare, si a subliniat necesitatea identificarii unor solutii urgente, avand in vedere efectele resimtite la nivel global.
Investitii coordonate in aparare
Consiliul European a evidentiat necesitatea unei Uniuni Europene mai capabile si mai puternice in domeniul securitatii si apararii, prin implementarea Busolei Strategice, consolidarea parteneriatelor si prin multiplicarea investitiilor in domeniile in care se inregistreaza deficite. Liderii europeni au reafirmat importanta relatiei transatlantice si a cooperarii UE-NATO si au invitat Consiliul sa examineze masuri privind: coordonarea achizitiilor pentru refacerea de urgenta a stocurilor, un instrument pe termen scurt de consolidare a capabilitatilor industriale europene de aparare prin achizitii comune voluntare, dezvoltarea unei capabilitati de programare strategica, achizitii si coordonare, in complementaritate cu NATO, inventarierea capabilitatilor de productie, implementarea accelerata a proiectelor in domeniul infrastructurii de mobilitate militara, un rol consolidat al Bancii Europene de Investitii, precum si un posibil Program european comun de investitii in domeniul apararii.
Potrivit comunicatuluii, presedintele Klaus Iohannis a subliniat importanta intensificarii eforturilor pentru a depasi decalajele de investitii in materie de aparare, prin stimularea investitiilor si achizitionarea de capabilitati de aparare, in deplina complementaritate si coordonare cu NATO.
Stocuri de combustibili pentru iarna
In ceea ce priveste situatia in domeniul energiei, liderii europeni au trecut in revista progresele realizate in vederea eliminarii dependentelor de importurile de gaz, petrol si carbune din Rusia.
„Pe baza Planului RePowerEU publicat recent de Comisia Europeana, sefii de stat si de guvern au agreat necesitatea, pe termen scurt, a continuarii diversificarii surselor si rutelor, precum si a securizarii aprovizionarii cu energie la preturi accesibile, prin incurajarea utilizarii platformei europene pentru achizitionarea energiei, explorarea impreuna cu partenerii internationali a modalitatilor de limitare a cresterii preturilor la energie, inclusiv fezabilitatea introducerii unor plafonari temporare a preturilor la import, atunci cand este cazul. A fost evidentiata importanta surselor indigene de energie in cadrul acestor eforturi. Totodata, liderii europeni au mai agreat accelerarea investitiilor in energii regenerabile, ameliorarea eficientei energetice, precum si finalizarea si imbunatatirea interconectarilor retelelor europene de gaz si electricitate prin investitii in infrastructura proiectelor noi si a celor existente”, conform comunicatului citat.
Statele membre urmeaza sa examineze propunerile Comisiei Europene referitoare la atingerea obiectivelor stabilite in RePowerEU.
In spiritul solidaritatii europene, liderii europeni au discutat si necesitatea pregatirii pentru o eventuala perturbare masiva in aprovizionarea cu energie si a completarii stocurilor inainte de sezonul de iarna. Comisia Europeana a fost invitata sa continue lucrarile in vederea optimizarii functionarii pietei europene de electricitate, inclusiv cu privire la efectele preturilor gazului asupra acesteia.
Solutii pentru independenta energetica fata de Rusia
Presedintele Klaus Iohannis a evidentiat necesitatea de a gasi solutii pentru a atinge obiectivul politic al Uniunii Europene de a elimina cat mai curand posibil dependenta energetica fata de Rusia.
In ceea ce priveste Planul RePowerEU, Klaus Iohannis a subliniat importanta punerii rapide in practica a propunerilor Comisiei Europene, cu sprijin financiar adecvat in functie de nevoile fiecarui stat membru. Presedintele Romaniei a aratat ca masurile la nivelul Uniunii trebuie sa conduca in acelasi timp la independenta energetica si la accesibilitatea preturilor pentru consumatori.
Cu privire la formarea preturilor la energie electrica, Klaus Iohannis „a subliniat necesitatea de a gasi solutii potrivite, la nivelul Uniunii, pentru decuplarea de preturile gazului, subliniind, din nou, ca un factor determinant pentru cresterea importanta de preturi a fost razboiul provocat de Rusia in Ucraina”.
Presedintele Romaniei a salutat faptul ca Planul RePowerEU recunoaste circumstantele regionale si nationale care determina utilizarea unui set specific de surse energetice si tehnologii, cum ar fi energia nucleara si gazele naturale din productie interna.
De asemenea, Klaus Iohannis a sustinut ca, pentru o tranzitie verde eficienta, investitiile publice si private in domeniul energiei regenerabile sunt esentiale si trebuie stimulate, o tranzitie verde bine gestionata fiind un motor de crestere si competitivitate.
Totodata, presedintele Romaniei a reiterat rolul crescut al interconectarilor pentru asigurarea diversificarii si securitatii aprovizionarii nu numai pentru gaz, dar si pentru electricitate si hidrogen, ca parte a pietei interne de energie a UE, solicitand implicarea activa a Comisiei Europene si coordonarea stransa a eforturilor statelor membre in implementarea acestora.