Jaful bancar explicat in patru etape de procurorul general Alexandr Stoianoglo

„Este perioada in care au inceput sa fie acordate credite companiilor afiliate unor persoane, credite unor companii care nu aveau activitate economica reala, credite care in consecinta nu au fost intoarse. Aceasta perioada este numita „perioada Gacichevici”, anii 2009 - 2012 (Grigorii Gacichevici – ex-conducator al Bancii de Economii a Moldovei - n.r.). Suma creditelor nerambursate insumeaza mai mult de 100 de milioane de dolari. Exista zeci de companii fara activitate economica care au primit milioane de dolari fara ca banii sa fie intorsi. Aceste companii erau trimise in instanta de judecata pentru faptul ca nu au intors creditele, insa actiunile lor trebuie revizuite pentru ca acestia sunt implicati in actiunii de spalare a banilor pentru ca acesti bani nu au fost utilizati pentru realizarea unor proiecte, dar au fost atribuite unor persoane prin transferarea in contul unor companii offshore”, a declarant Alexandru Stoianoglo in cadrul emisiuni „O nas” de la postul de televiziune Jurnal TV.

Cea de a doua etapa reprezinta momentul in care pachetul majoritar al actiunilor de stat in cadrul BEM a fost cedat unor persoane. Potrivit lui Alexandr Stoianoglo, incepand cu aceasta perioada, bancile au inceput sa finanteze intr-un volum semnificativ companiile afiliate grupului Sor. „Acest lucru s-a intamplat pana in noiembrie 2014 cand au fost acordate foarte multe credite care nu erau intoarse sau credite care pur si simplu stingeau creditele precedente”.

Cea de a treia etapa explicata de catre procurorul general este una foarte complexa si s-a desfasurat in cateva zile. „Punctul culminant al acestei situatii a fost in noiembrie 2014 cand doua banci au acordat credite in valoare de 13 miliarde de lei unor companii care nu aveau activitate economica reala. In aceasta perioada au fost implicate o serie de institutii de stat incepand cu Banca Nationala care a pregatit planul de sustinere a stabilitatii financiare si l-a prezentat Guvernului. In momentul in care BNM a prezentat la data de 14 noiembrie 2014 planul de sustinere financiara, aceasta a cerut suma de 6,3 miliarde de lei. Insa la sedinta Comisiei pentru stabilitate financiara au fost incluse doua pozitii suplimentare care specificau ca trebuie stinse creditele interbancare si creditele companiilor rezidente, desi astfel de precedent nu exista nicaieri in lume. In acel moment creditele interbancare insumau 220 milioane.

Chiar si daca luam aceste 6,3, toata suma care era necesara pentru sustinerea financiara a tarii era de 6,5 miliarde lei, dar in aceste conditii, Comisia pentru stabilitate financiara decide acordarea a 9,5miliarde. Astfel, au ramas neacoperite 3,5 miliarde de lei. Aceasta suma a fost confirmata de catre Guvernul Leanca. In perioada 13 - 17 noiembrie 2014, Ministerul Finantelor acorda garantia de stat, iar incepand cu 19 noiembrie, Banca de Economii, banca falimentata, transfera bani. In decurs de trei zile, unele banci au transferat din conturile Bancii de Economii mai mult de 2 miliarde de lei care peste trei zile se intorc din bugetul de stat in contul acestei banci. Banii care au fost transferati in data de 19, 20, 21 noiembrie au mers in contul unor companii offshore si dispar in intreaga lume”, a precizat seful procuraturii generale.

Cea de-a patra etapa, care este si finala, presupune urmarirea transferurilor care au fost facute in contul unor companii din offshore. Alexandr Stoianoglo precizeaza ca scopul principal consta in identificarea beneficiarilor finali si a resurselor financiare.