In acest an, in sectorul privat, ar urma sa fie implementate tichete de masa pentru angajati. Autor al acestui proiect de lege este presedintele Parlamentului, Andrian Candu, impreuna cu un grup de deputati ai fractiunii Partidului Democrat (PD). Desi autorii legii afirma ca tichetele de masa vor contribui la reducerea economiei tenebre si la majorarea veniturilor la bugetul de stat, expertii impartasesc mai multe indoieli, scrie ZdG.md.
Proiectul de lege cu privire la tichetele de masa a fost înregistrat în Parlament la 17 mai 2017. Initiativa apartine unui grup de deputati ai fractiunii PD, printre care Valentina Buliga, Raisa Apolschi, Igor Vremea si Valentina Stratan, în frunte cu presedintele Legislativului, Andrian Candu.
La 21 iulie, legea tichetelor de masa a fost adoptata în plenul Parlamentului. Initial, Igor Dodon, presedintele R. Moldova, a refuzat sa o promulge, înaintând o serie de obiectii. Cu toate acestea, Comisia protectie sociala, sanatate si familie a respins argumentele invocate de seful statului. Ca rezultat, Parlamentul a votat legea în mod repetat, iar la 20 octombrie Igor Dodon a promulgat legea tichetelor de masa.
Lege „coapta” timp de 12 ani
Deputata PD Valentina Buliga este unul dintre autorii proiectului de lege. Ea sustine ca „ideea tichetelor de masa se discuta de prin 2006, când eram în opozitie. Începusem sa analizam experienta altor state, am înaintat un proiect de lege, iar comunistii au dat aviz negativ”, ne-a relatat functionara. „Când am ajuns noi, deputatii PD, cu majoritate parlamentara, am revenit la idee. Dl Candu a înaintat-o ca pe o initiativa. Nu ne-am gândit la niciun interes politic sau economic. Ne-am gândit ca e un instrument suplimentar de protectie. Daca 60 de tari utilizeaza acest instrument de protectie, înseamna ca e un mecanism functional”, a argumentat Buliga.
Cu toate acestea, functionara recunoaste ca „nu va fi totul perfect si nu toata lumea va beneficia de tichete de masa”. În prezent, proiectul e implementat în mediul privat. Angajatii statului nu vor beneficia de tichete, deoarece „înca nu avem posibilitati bugetare”. Buliga mai sustine ca, în aceasta situatie, „statul nu are de pierdut”. Pe de alta parte, Veaceslav Ionita, expert în politici economice de la IDIS „Viitorul”, sustine ca „daca o suta de mii de oameni ar primi tichete de masa, ceea ce este maximum, statul, lunar, ar pierde 45 de milioane de lei, posibile impozite. E greu sa spui daca sunt pierderi, pentru ca statul câstiga din alte impozite”.
Vadim Pistrinciuc, membru al Comisiei parlamentare protectie sociala, sanatate si familie, comisie care s-a ocupat de avizarea legii tichetelor, ne-a comunicat ca „se observau câteva lacune mari. În primul rând, nu se prevedeau cheltuieli pentru angajatii sectorului bugetar, iar cei mai multi angajati sunt în acest sector”. Potrivit celor mai recente date ale Biroului National de Statistica, în trimestrul III al anului 2017, „ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare fata de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (respectiv, 56,0% în mediul rural si 44,0% în mediul urban)”. „Asta înseamna ca legi o obligatie fata de agentii economici privati fara sa creezi conditii echitabile pentru cei din sectorul public”, a afirmat Vadim Pistrinciuc. „Doi la mâna, este dificil de aplicat legea într-o serie de locatii. Foarte multi angajati sunt în mediul rural, în agricultura. Cum o sa valorifice ei tichetul de masa? O sa mearga la magazin?”.
Cum va functiona sistemul tichetelor de masa?
Tichetele de masa vor fi tiparite de o companie „selectata independent de fiecare societate de alimentatie publica, care va oferi cele mai avantajoase conditii, fiind respectat principiul libertatii contractuale”, se noteaza într-un raspuns al Parlamentului, expediat la solicitarea ZdG. „Din surse publice, la aceasta ora, sunt doua companii internationale care si-au manifestat interesul pentru a-si extinde activitatea pe teritoriul R. Moldova, Edenred si Up”. Aceeasi sursa a specificat ca în aceasta situatie „nu e nevoie de vreun concurs sau tender”. Edenred si Up sunt companii franceze si îsi desfasoara activitatea pe piata din România.
Urmeaza ca agentul economic sa transfere banii catre compania care va emite tichetele de masa. Aceasta le va tipari cu toate elementele de protectie necesare si le va oferi agentului economic. Dupa procedura, agentul economic transmite tichetul angajatului, care poate merge la unitatile comerciale/de alimentatie publica dupa produse în schimbul acestuia. La sfârsit de luna, unitatile comerciale/de alimentatie publica trebuie sa transfere fizic tichetele de masa la compania care le-a emis, iar aceasta, la rându-i, transfera banii pe contul unitatilor comerciale/de alimentatie publica.
Refuz prezidential
Initial, Igor Dodon a refuzat sa promulge legea tichetelor de masa, argumentând ca aceasta „prevede conditii nespecifice rapoartelor comerciale pentru unitatile de alimentatie publica”. Seful statului a declarat ca este pusa în pericol activitatea agentului economic „pe motivul imobilizarii surselor financiare ale acestuia”, întrucât agentul economic „urmeaza sa ofere consumatorului marfa în avans, iar costul acesteia este rambursat de catre operator mult mai târziu”. Un alt argument invocat de catre Igor Dodon este ca „tichetele de masa pe suport de hârtie creeaza premisele pentru eludarea evidentei fiscale”.
Totodata, nu se exclude ca tichetele de masa ar putea fi contrafacute, ca în cazul timbrelor de acciz. Din aceste motive, Igor Dodon a remis Parlamentului spre reexaminare legea nr.166 privind tichetele de masa. Cu toate acestea, Comisia protectie sociala, sanatate si familie a respins argumentele invocate de catre seful statului. Ca rezultat, Parlamentul a votat legea în mod repetat, iar la 20 octombrie Igor Dodon a promulgat legea tichetelor de masa.