Liberalii au depus flori la piatra instalata in fata Guvenului, astfel marcand cei 78 de ani de la Ocupatia sovietica a Basarabiei.
Astazi, se implinesc 78 de ani de la Ocupatia sovietica a Basarabiei, iar liberalii au mers in fata Guvernului si au depus flori.
Pe 26 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administratiei civile si a armatei române de pe teritoriul dintre Prut si Nistru, cunoscut ca Basarabia, si din partea nordica a regiunii Bucovina. În cazul în care retragerea nu s-ar fi facut în termenul impus de patru zile, România era amenintata cu razboiul.
Din cauza presiunilor conjugate ruso-germane venite de la Moscova si de la Berlin, administratia si armata româna s-au retras pentru a evita razboiul. Aceste evenimente s-au petrecut în context geopolitic mai larg, în care, prin pactul expansionist Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Germania nazista si Uniunea Sovietica îsi împartisera, în mod imperialist, sferele de influenta teritoriala în Europa Rasariteana, dupa care, tot în 1939, a început cel de-al Doilea Razboi Mondial, prin atacarea Poloniei de catre Germania hitlerista, la 1 septembrie 1939. La 17 septembrie 1939 are loc Invazia sovietica a Poloniei.
În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldoveneasca, iar partea sudica a Basarabiei, Bugeacul, si nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineana. Odata cu proclamarea RSS Moldovenesti, RSSA Moldoveneasca, republica autonoma „moldoveneasca” de la rasarit de Nistru, a fost împartita între cele doua republici sovieticevecine, Moldova sovietica si Ucraina.
Ocupatia sovietica a fost întrerupta, pentru scurta vreme, în 1941, dupa ce România alaturi de Germania a declansat operatiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS ca parte a Operatiunii Barbarossa, dar teritoriile au fost în cele din urma ocupate de sovietici în 1944.
În 28 iunie, la ora 9:00, prin comunicatul nr. 25 al Marelui Stat Major al Armatei Române, populatia a fost anuntata în mod oficial despre existenta ultimatumului, despre acceptarea acestuia de catre Bucuresti si despre intentia guvernului de evacuare a armatei si a administratiei pe malul drept al Prutului. În conformitate cu prevederile ultimatumului, trei orase cheie – Chisinau, Cernauti si Cetatea Alba – trebuiau sa fie predate sovieticilor pâna la ora 14:00. Pâna pe 2 iulie, noua granita de-a lungul râului Prut a fost închisa definitiv.
Între 28 iunie si 1 iulie administratia sovietica înstituita în regiune a ordonat deposedarea de bunuri a Capelelor de pe lânga Palatul Mitropolitan, Facultatii de Teologie, Seminarului Teologic, Liceului Eparhial de Fete, Liceului „B. Petricescu-Hasdeu", Liceului „A. Russo", Scolii Normale de Baieti, Liceului „Regina Maria", Facultatii de Agronomie, Liceului Militar „Regele Ferdinand", Azilului de Batrâni „Sfântul Alexandru", Închisorii Centrale, Scolii Nationale de Viticultura, Azilului „Cavalji", Spitalului „Costiujeni", Casei copilului, Ospatariei Saracilor din Piata Noua, 20, celor trei biserici militare, si Bisericii grecesti din Chisinau.