Lipsa accesului la serviciile medicale, dificultăți la încadrarea în câmpul muncii, stigmatizare și izolare. Principalele probleme cu care se confruntă cetățenii ucraineni, care au fugit de războiul și au găsit liniștea în Moldova - VIDEO

„Nu știam pentru cât timp plec (n. red- de acasă), dar, după cum s-a dovedit, pentru mult timp.”

Valentina este o refugiată din Ucraina care a ajuns în țara noastră la începutul războiului, mai exact, pe data de 3 martie 2022. Drumul spre pace a fost greu, povestește femeia, iar odată ajunsă în Moldova, s-a confruntat cu o serie de încercări. Ca și alți zeci de mii de refugiați, a fost nevoită să înceapa viața de la 0. A încercat acest lucru la Chișinău, dar la scurt timp s-a mutat la Tiraspol, la apropiați.

Valentina, REFUGIATĂ DIN UCRAINA STABILITĂ ÎN STÂNGA NISTRULUI: "Eu tot inițial eram în Chișinău, dar din motiv că siguranța financiară s-a spulberat și iarna mi-a fost extrem de greu să achit serviciile comunale..."

Valentina spune că este gată să lucreze, însă nu este ușor să îți găsești un loc de muncă. Potrivit unor date colectate de Oficiul Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, doar 14 la sută dintre ucrainenii refugiați cu care s-a discutat au spus că lucrează undeva, majoritatea neoficial. Iar asta le limitează și accesul la servicii medicale.

Iulia VOTSLAVA, OFIȚER PENTRU DREPTURILE OMULUI, OFICIUL ONU PENTRU DREPTURILE OMULUI: "- Mai devreme sau mai târziu, mulți dintre ei sunt nevoiți să meargă să primească ajutor medical secundar. Refugiații întâlnesc probleme în acest sens.  Pentru că ajutorul medical secundar este contra plată.
- Respondenții ne-au spus că o parte sunt nevoiți să meargă în Ucraina pentru a primi ajutor medical."

Oamenii care au fugit din calea războiului sunt nevoiți să se bazeze doar pe economiile adunate și pe ajutorul organizațiilor internaționale. În stânga Nistrului, unde ar fi în jur de 7 mii de refugiați, acest suport este tot mai mic, povestește Valentina.

Valentina, REFUGIATĂ DIN UCRAINA STABILITĂ ÎN STÂNGA NISTRULUI: "Acum va fi o limitare ce ține de ajutorul financiar și aș vrea să mă adresez către reprezentanții ONU, să atragă atenția nu doar pensionarilor din Ucraina."

Responsabilii din cadrul Organizației Internaționale pentru Migrație menționează că circa 1800 de refugiați din stânga Nistrului primesc suport financiar.
Și de parcă aceste probleme nu ar fi suficiente, refugiații sunt nevoiți să se confrunte și cu stigmatizarea.

Valentina, REFUGIATĂ DIN UCRAINA STABILITĂ ÎN STÂNGA NISTRULUI: "Am auzit și eu în adresa mea lucruri urâte, dar mă strădui să mă gândesc să sunt și alți oameni(n. red- mai buni), care sunt mai mulți."

Totuși, majoritatea moldovenilor au o atitudine pozitivă față de refugiați, arată datele colectate de Oficiul Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Despre problemele cu care se confruntă ucrainenii refugiați la noi, răspunsul la criza refugiaților și cum sunt contracarate narațiunile negative legate de refugiați s-a discutat în cadrul unei întruniri la Tiraspol. Evenimentul a fost organizat în cadrul unui proiect implementat de către Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Moldova, UN Women Moldova și finanțat prin intermediul Fondului Națiunilor Unite pentru Consolidarea Păcii.