La inceputul acestei luni, Serviciul Fitosanitar Rosselhoznadzor, anunta oficial ca 20 de tone de mere din R. Moldova, destinate exportului in Federatia Rusa, au fost returnate de la frontiera de stat a acestei tari. Rosselhoznadzor preciza ca decizia a fost luata pentru ca ar fi fost constatate discrepante intre informatiile indicate in certificatul fitosanitar al produselor, pe etichetele acestora, dar si in actele de transportare a lotului de fructe. Pe de alta parte, la sfarsit de 2018, presedintele Dodon se lauda cu intelegeri exclusive privind exportul de produse agricole din R. Moldova pe piata rusa, scrie zdg.md.
Expertul economic de la Institutul IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, puncteaza ca, în privinta exportului produselor agricole din R. Moldova în Federatia Rusa situatia nu este pe atât de buna pe cât ar vrea sa arate Igor Dodon. Totodata, presedintele Asociatiei Producatorilor si Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Vitalie Goricioi, sustine ca fiecare stat încearca sa îsi apere propria piata. La acelasi subiect, Agentia Nationala pentru Siguranta Alimentelor (ANSA) arata ca, anul trecut, motivele de returnare a productiei autohtone, destinate exportului, au fost atât cele legate de depistarea organismelor de carantina, cât si de chestiuni de ordin tehnic.
„Nu mai vorbim de o tara unde avem comert international stabil”
În privinta exportului de produse agricole spre Rusia, expertul Viorel Chivriga indica spre probleme care au aparut mai demult, facând referire la anii 2005-2007 si 2013- prezent. El sustine ca regulile de joc nu mai sunt mentinute si situatia devine incerta atunci când apar niste derapaje pe partea politica, dar subliniaza si partea legata de schimbarile cerintelor privind calitatea produselor exportate.
„Situatia nu poate fi tolerata atunci când loturile de bunuri care sunt exportate sau care pot fi importate din Federatia Rusa sau din alte state nu trec peste cerintele minime de calitate si inofensivitate si, de fapt, situatia e complet diferita de cea pe care am avut-o pâna în 2005. Atunci, R. Moldova dispunea de niste relatii care se încadrau perfect în Acordul de liber schimb cu statele din CSI. În acelasi timp, companiile de la noi aveau niste segmente acoperite cu bunuri care puteau fi exportate stabil si aveau cumparatori, desi existau unele inexactitati legate anume de modul în care erau exportate, livrate si de conditiile de plata. Acum, situatia e diferita – fiecare exportator se afla într-o mare masura pe cont propriu”, spune Chivriga.
Expertul este de parere ca loturi care vor ajunge în Federatia Rusa si care apoi vor fi întoarse înapoi în tara vor mai exista. În opinia sa, acest fapt este pe de-o parte simptomatic, iar pe de alta – logic, în conditiile în care astfel de situatii apar nu numai în comertul între Federatia Rusa si R. Moldova, ci si în cazul comertului unor state europene cu Federatia Rusa.
„Aici, institutiile statutului trebuie sa aiba o implicare totala în ce priveste controlul loturilor de marfa, neadmiterea unor loturi de marfa care sunt infectate, care nu corespund rigorilor de export, pentru ca apar situatii în care agentii economici îsi asuma o serie de costuri comerciale, care dupa asta nu le aduce profituri, ci pierderi pe care eu le consider mari.
În acelasi timp, e si o problema de imagine – fiecare lot de marfa întors e mediatizat si imaginea atât a agentilor economici, cât si a tarii e sifonata si e sifonata destul de bine. Aici, abordarea fata de Rusia trebuie sa fie complet diferita – nu mai vorbim de o tara unde avem comert international stabil, previzibil, ci apar situatii în care exista si riscuri de imagine, si riscuri financiare”, mai spune Viorel Chivriga.