Doi medici cunoscuti si apreciati de femeile gravide in Republica Moldova sunt vizati intr-o hotarare judecatoreasca definitiva, dupa ce acum opt ani au esuat sa depisteze un defect grav la inima la un nou-nascut. Dupa nastere, copilul a fost dus la Kiev cu o cursa charter, platita de parinti. Cei doi au trecut printr-un proces indelungat, fiind nevoiti sa convinga instantele nationale sa tina cont de o expertiza medico-legala a expertilor straini, scrie sanatateinfo.md.
Potrivit sanatateinfo.md, cazul a avut loc în anul 2011. Pacienta a fost luata la evidenta medicului de familie cu sarcina în decembrie 2010. Pe 17 si 19 aprilie ea a efectuat câte un examen ecografic la clinica Modus Vivendi, la medicul imagist Vitalie Cotorcea. Mai târziu, pe 10 martie, apoi pe 30 mai si ultima data, pe 4 iulie, a mers pentru controale suplimentare de imagistica la clinica privata Dr. Pitel, la medicul Feodosie Bejan.
Niciunul dintre medici n-ar fi depistat o malformatie grava la inima, diagnosticul fiind protejat de instanta. Pacienta a nascut pe 19 iulie la Spitalul Municipal nr.1. Depistând problema, medicii de acolo au cerut un consult suplimentar al regretatului medic neonatolog Petru Stratulat.
Defectul cardiac putea fi solutionat prin interventie medicala urgenta numai în România, la Târgu Mures sau la Kiev, Ucraina, acestea fiind destinatiile cele mai apropiate. Parintii au ales sa zboare la Kiev, cu o cursa charter, de la Air Moldova.
Copilul a fost în cele din urma operat la Centrul Medical Stiintifico-Practic de Cardiologie Pediatrica si Chirurgie Cardiaca a Ministerului Sanatatii al Ucrainei, iar pentru întregul tratament familia a achitat peste 10.000 de euro. Aproximativ aceeasi suma a fost achitata pe cazarea la hotel.
La scurt timp, familia a solicitat o expertiza medico-legala în Ucraina, care a fost gata în octombrie 2013. Expertii ucraineni au concluzionat ca vizualizarea unor structuri ale inimii este posibila la 11 saptamâni în conditii unui aparataj foarte performant. În conditii obisnuite, oricum un defect serios ar fi trebuit observat la 14 saptamâni. Deja între 20 si 24 de saptamâni „un numar impunator” de malformatii pot fi depistate, inclusiv malformatia cu care s-a nascut copilul.
În esenta, expertii au concluzionat urmatoarele: aproximativ în 84% din cazuri diagnosticul cu pricina se stabileste la perioada de sarcina 18-19 saptamâni, la perioada de 20-22 saptamâni se prognozeaza la 96 % din cazuri, iar la 32-34 saptamâni - 91% din cazuri.
În paralel, avocatii clinilor private au solicitat o expertiza medico-legala în Republica Moldova. Concluzia a fost:„evaluarea incorecta a celor 3 vase putea fi comisa de orice medic – imagist, plasat în aceleasi conditii de lucru în Republica Moldova si, concomitent, cu asemenea obiect de examinare si particularitatile individuale”. Asadar, orice medic pus în aceleasi conditii ar fi gresit.
Mai mult, ambii medici s-au aparat si au spus ca au vazut pacienta la rugamintea unor persoane, fara îndreptare de la medicul de familie, nu au analizat datele ei medicale îndeaproape si nici factorii de risc. Totusi, instanta nu s-a lasat convinsa – necunoasterea factorilor de risc nu înseamna admiterea unui comportament neglijent. Instanta a mai ajuns la concluzia ca daca medicii nu erau convinsi de veridicitatea diagnosticului, ar fi trebuit sa îndrepte pacienta pentru realizarea unui examen medical aprofundat. Instanta mai crede ca medicii ar fi încercat sa transfere vina catre pacienta. În plus, doar unul dintre medici a dat explicatii referitor la faptul ca a esuat sa stabileasca diagnosticul – considerase „cele trei vene normale...” Comisiile de experti formate pe acest caz au ajuns la concluzia unei erori de diagnostic, dar posibil din cauza unor factori obiectivi. Termenii „posibil” nu au avut greutate în fata judecatorilor, dar au cerut demonstratii stiintifice si nu presupuneri pentru situatia creata.
Totusi, este important de mentionat ca cei doi medici nu au putut fi gasiti vinovati de producerea unei erori medicale, asa cum legea reglementeaza acum eroarea medicala. Mai exact „o activitate sau inactivitate constienta a prestatorului de servicii de sanatate, soldata cu moartea sau dauna cauzata sanatatii pacientului din imprudenta, neglijenta sau lipsa de profesionalism”. Cei doi medici n-au actionat din intentie, iar consecintele au fost altele decât cele care vizeaza eroarea medicala.
„Situatia din litigiu se încadreaza la categoria de responsabilitate medicala care, în sensul larg, excedeaza limitele notiunii de eroare medicala”, mentioneaza instanta, fiind invocate astfel articolele 17 si 18 din Legea privind drepturile si responsabilitatile pacientului. De altfel, avocatul pacientei a ales sa-si construiasca învinuirea în baza Codului Civil si nu Codului Penal, asa cum se procedeaza de cele mai multe ori.
Într-un final, instanta a putut face legatura directa dintre actiunile sau inactiunile medicilor si prejudiciul adus familiei pacientei. Astfel, Curtea Suprema de Justitie a impus ambele clinici sa plateasca despagubiri de aproximativ 240.000 de lei, prejudicii materiale si morale, precum si cheltuielile de judecata.
Mentionam ca Republica Moldova nu are o lege a malpraxisului, respectiv malpraxisul nu este definit legal. În mare parte, erorile medicale sunt investigate prin prisma Codului Penal.