Legea privind declararea voluntara si stimularea fiscala, adoptata in Parlament pe 26 iulie 2018, la finalul sesiunii de vara, de catre parlamentarii puterii, ar putea deschide poarta unui abuz chiar si din partea condamnatului in prima instanta la sapte ani si jumatate de inchisoare, in cazul " furtului miliardului", Ilan Sor, scrie Anticoruptie.md.
În prezent, dosarul lui Ilan Sor treneaza la instanta de apel de mai bine de un an de zile. Primarul de la Orhei ar putea lua banii obtinuti ilegal, chiar si pe cei care se afla într-un circuit bancar complex înca neelucidat de autoritati, dar demonstrat de raportul Kroll-2, si prin intermediari i-ar putea introduce în circuitul legal din R. Moldova, contra taxei legale de 3% din totalul declarat. Sunt afirmatiile mai multor experti juridici facute în cadrul clubului de presa cu tema „Prevenirea coruptiei si recuperarea activelor. Cazul Republicii Moldova”, organizat miercuri, 3 octombrie, de Centrul de Investigatii Jurnalistice în parteneriat cu Freedom House, noteaza Anticoruptie.md.
„Era o temere a noastra ca exista aceasta derogare pentru consilierii locali ca ei nu pot si persoanele pentru care exista aceste dosare penale, dar eu cred ca se poate face lejer aceasta schema prin intermediari”, a declarat Lilia Ionita, expert la Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei (CAPC), în cadrul clubului de presa.
Expertul citat este unul dintre co-autorii raportului „Masurile de prevenire a coruptiei si recuperarea de bunuri în R. Moldova”, realizat de CAPC, printr-un program sustinut de Departamentul de Stat al SUA si Freedom House. „Da, exista derogare la lege si ar fi prea de tot sa o faca personal”, a declarat la rândul sau si Galina Bostan, directoarea CAPC.
La rândul sau, directoarea Centrului de Investigatii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, si-a exprimat îngrijorarea legata de lipsa de transparenta a acestei legi, care nu ofera informatii publice despre cine anume sunt cei care au recurs si vor recurge la aceasta metoda de „albire” a unor sume de bani si în ce cuantum.
„Noi nu vom putea verifica daca sunt persoane interpuse. Aici este riscul si de fapt de aici planeaza incertitudinea ca a fost o lege facuta pentru cetateni sau pentru stat”, a declarat Cornelia Cozonac.