La inceputul anului 2018, treizeci de institutii si entitati publice in Republica Moldova operau 259 de sisteme informationale (softuri, aplicatii, baze de date), dintre care 132 de sisteme - adica mai mult de jumatate - se aflau in gestiunea Centrului pentru Guvernare Electronica.
Cea mai mare parte a acestora, insa, nu erau luate nici la evidenta contabila, iar numarul exact de sisteme (SI) dezvoltate pe cheltuiala bugetului sau a donatorilor externi, si date oficial in exploatare, nu este cunoscut nici astazi.
Potrivit unui raport al Curtii de Conturi, doar 79 de SI din cele 127 din gestiunea institutiilor si entitatilor publice figurau in evidenta contabila a acestora si erau utilizate conform destinatiei.
Celelalte fie ca sunt gata (functionale) dar din diverse motive raman off-line, fie ca au erori si nu pot fi exploatate. De ce un numar atat de mare de SI-uri nu sunt online dupa ce s-au cheltuit milioane de lei pentru constructia lor e o intrebare la care autoritatile nu au raspuns.
Sistemul informational anti-gripal
Mai mult de 10 ani in urma pandemiile de gripa atipica la nivel global au semanat panica in lume - inclusiv in Republica Moldova - si au determinat guvernele (inclusiv cel de la Chisinau) sa i-a masuri impotriva imbolnavirilor in masa.
Dupa 40 de decese umane in tara si peste 18.000 in restul lumii, atribuite gripei aviare, autoritatile moldovene au decis sa dezvolte un sistem de supraveghere epidemiologica pentru a gestiona situatiile de criza in domeniul sanatatii publice.
In anul 2011 Guvernul a cheltuit 7 milioane de lei, bani primiti de la Banca Mondiala, pentru dezvoltarea unui SI in vederea prevenirii si administrarii pandemiilor gripale si altor maladii infectioase. Valurile de gripa insa (la inceput aviara, apoi porcina, dupa care au urmat alte tipuri denumirea carora nimeni nu-si mai aminteste) s-au succedat in lant, fara ca portalul sus-mentionat sa devina un serviciu public.
Acest soft nu a fost utilizat niciodata si nu este functional nici in prezent, au constatat auditorii de la Curtea de Conturi.
Agentia Nationala pentru Sanatate Publica, care a primit sistemul in gestiune de la Ministerul Sanatatii, sustine ca in anii 2011-2015 a adresat „solicitari elaboratorului de sistem, iar pentru clarificarea situatiei a fost creat un grup de lucru, care in fond nu a solutionat problema”. Pe de alta parte, compania care a realizat sistemul, l-a inclus pe site-ul propriu in portofoliul de proiecte finalizate.
Nu este clar daca sistemul anti-epidemiologic respectiv, in virtutea ”varstei”, necesita modernizari sau este defectuos de la nastere, insa care ar fi justificarea in cazul unui sistem informational relativ nou? De exemplu, sistemul informational automatizat (sunt si sisteme manuale?) pentru Asistenta Medicala Primara, care a costat 20 de milioane de lei si pus oficial in functiune in anul 2015.
Potrivit Curtii de Conturi, serviciile de dezvoltare au fost prestate in lipsa documentatiei aferente unor astfel de proiecte (concept, regulament, caiet de sarcini, etc.), iar softul nici astazi nu este inregistrat in evidenta contabila a Ministerului Sanatatii ca activ nematerial.
Justitia, o gaura neagra pentru sisteme informationale
In domeniul judiciar situatia este si mai grava in comparatie cu sectorul sanatatii publice.