Agentia Nationala pentru Reglementare in Comunicatii Electronice si Tehnologia Informatiei (ANRCETI) nu planifica nici in 2023 sa scoata la licitatie benzile de frecventa 5G, scrie mold-street.com.
Aceasta rezulta din Programul de elaborare a actelor normative ale ANRCETI pentru anul 2023, in care sunt specificate si concursurile pentru eliberarea licentelor pentru utilizarea frecventelor, pe care are in plan sa le organizeze autoritatea de reglementare.
Planuri schimbate
In acelasi timp, la finele anului 2021, ANRCETI planifica pentru 2022 organizarea concursului pentru eliberarea licentelor de utilizare a frecventelor radio din patru benzi de frecvente, inclusiv si cele pentru comunicatii mobile de generatia a 5-a (5G).
De notat ca Programul de management al spectrului de frecvente radio pentru anii 2021-2025, aprobat de Guvernul Chicu in 2020, recomanda ca pana pe 30 iunie 2022 autoritatea de reglementare sa elaboreze si sa consulte public aprobarea documentelor de concurs privind eliberarea licentelor pentru dreptul de utilizare a resurselor de spectru radio din benzile de frecventa 700 MHz si 3600 MHz, adica 5G.
Autoritatile sperau sa incaseze circa 100 de milioane de euro, dar deocamdata concursul pentru licente nu a mai fost anuntat.
Constrangeri si riscuri
Anul trecut, insa, Cabinetul de ministri a decis sa prelungeasca, pana in al doilea trimestru al 2024, termenul de pregatire a concursului pentru valorificarea frecventelor necesare implementarii retelelor de comunicatii mobile de generatia a 5-a (5G).
Astfel, concursul pentru benzile de frecventa 700 MHz si 3600 MHz care urma sa se desfasoare in septembrie 2022 a fost prelungit cu doi ani, ceea ce in opinia autoritatilor „va oferi o perioada suficienta pentru depasirea constrangerilor in procesul de valorificare a acestor resurse de spectru pentru benzile de frecventa 5G”.
Ministerul Infrastructurii si Dezvoltarii Regionale sustinea ca decizia a fost luata in urma analizei situatiei curente si evolutiilor in acest domeniu, au fost identificate principalele constrangeri si riscuri care pot impiedica desfasurarea cu succes a concursului pentru benzile de frecventa 5G in septembrie 2022 si, respectiv, e nevoie de a extinde termenul cu doi ani:
- scaderea puterii de cumparare a populatiei urmare a crizei economice;
- rata mica de penetrare a telefoanelor mobile compatibile 5G (<5-7%)-
- pretul relativ inalt al telefoanelor mobile compatibile 5G (peste 500 euro, in raport cu circa 200 euro – pretul mediu al terminalelor 4G comercializate pe piata Republicii Moldova)
- capacitatile investitionale ale furnizorilor sunt limitate, fiind pe termen scurt directionate, cu prioritate, spre modernizarea si dezvoltarea retelelor fixe de banda larga (FTTx), precum si spre cresterea capacitatii retelei 4G existente si a calitatii serviciilor in orasele mari, unde se atesta o cerere sporita pentru serviciile corespunzatoare, dar si o insuficienta a capacitatii disponibile;
- insuficienta infrastructurii in mediul rural poate mentine discrepantele mari dintre mediul urban si cel rural privind dezvoltarea sectorului de comunicatii mobile;
- posibile constrangeri in desfasurarea/implementarea retelelor si tehnologiilor noi, in obtinerea drepturilor de utilizare a infrastructurii fizice, obtinerea accesului pe proprietati si utilizarii partajate a infrastructurii asociate retelelor publice de comunicatii electronice, deoarece procesul de transpunere a Directivei 2014/61/UE privind masurile de reducere a costului instalarii retelelor de comunicatii electronice de mare viteza nu a fost finalizat;
- limitele existente de reglementare a expunerii la campuri electromagnetice pot fi prea restrictive pentru implementarea retelelor moderne celulare dense, cadrul normativ pentru revizuirea acestora fiind inca in proces de elaborare;
- riscuri aferente implementarii unor tehnologii de generatie noua, inclusiv perceptiile privind riscurile de securitate, protectia datelor, protectia impotriva radiatiilor electromagnetice etc.
„Totalitatea acestor factori de risc la moment constituie principala cauza pentru o cerere scazuta din partea furnizorilor de comunicatii electronice mobile pentru resursele de spectru 5G si poate rezulta in final intr-o posibila nesolicitare si nevalorificare a acestor resurse”, se arata intr-o nota a MIDR.
MIDR sustine ca pentru a decide amanarea licitatiei a luat in considerare si opinia consolidata a Asociatiei Nationale a Companiilor din Domeniul TIC, a Asociatiei Investitorilor Straini si a furnizorilor de comunicatii electronice mobile – Moldcell, Orange Moldova si Moldtelecom.
Licitatia 5G in Romania, un esec?
Mentionam ca, in toamna anului trecut, Romania a scos la licitatie licentele 5G, incasand doar 432,6 milioane de euro, dupa ce operatorii au achizitionat doar 76% din spectru.
Francezii de la Orange au facut cel mai mare pariu, alocand 265 de milioane de euro pentru licitatie. „Dar chiar si Orange a cheltuit putin pentru a opera in una dintre tarile mai mari din Europa Centrala si de Est”, noteaza publicatia americana The Light Reading.
Orange este urmat la mare distanta de Vodafone (123 de milioane de euro) si RCS&RDS (46 de milioane de euro). Potrivit The Light Reading, licitatia a fost un esec.
„Daca Italia a reusit sa atraga 6,5 miliarde de euro din licitatia 5G, Romania in schimb nu a reusit nici macar sa atraga toti jucatorii de pe piata la licitatie, iar un sfert din spectrul radio a ramas nevandut”, se arata in analiza publicatiei.
„Unul dintre factori este decizia Deutsche Telekom / OTE de a nu participa la licitatie „chiar daca are 4 milioane de clienti”. Decizia de a nu participa echivaleaza cu o recunoastere a DT/OTE ca „nu vede un viitor in Romania”, scrie The Light Reading, citata de zf.ro.
„Ofertantii castigatori Orange, RCS&RDS si Vodafone trebuie sa fie nespus de bucurosi ca au platit atat de putin pentru licentele lor de telefonie mobila intr-o regiune a lumii care nu e cunoscuta pentru generozitatea guvernelor fata de companiile de telecomunicatii”, constata publicatia americana.
Unul din motivele esecului este faptul ca Guvernul Romaniei si al ANCOM de a organiza mai devreme licitatia 5G. „Romania a organizat competitia la ani de zile dupa ce acest lucru s-a intamplat pe alte piete, intr-un context dominat de inflatie, spectrul unei noi recesiuni si o explozie a preturilor la energie”.
In 2012, statul roman a obtinut 682,1 milioane de euro de la asa-numita „licitatie 4G“, banii venind atunci de la Orange (227 de milioane de euro), Vodafone (229 de milioane de euro), Cosmote – actualul Telekom Mobile (180 de milioane de euro), RCS&RDS (40 de milioane de euro) si 2K Telecom (7 milioane de euro).