In secolul 21 cand aproape tot ce cumparam din magazine este ambalat in materiale care au nevoie de sute, sau chiar mii de ani pentru a se descompune, Moldova asa si nu poate sa-si reutilizeze deseurile. Plasticul, sticla, metalul sau hartia ajung laolata cu deseurile biodegradabile la platformele special amenajate, unde sunt gestionate in cea mai primitiva forma existenta - sunt depozitate. Desi avem o lege a deseurilor, votata inca in 2016, aceasta asa si nu a fost pusa in aplicare, iar intre timp, Moldova se ineaca in gunoi.
Pe teritoriul Republicii Moldova sunt exploatate peste o mie de depozite autorizate de deseuri, iar pe langa asta avem si sute de gunoisti neutorizate care se inmultesc pe zi ce trece. O catastrofa ecologica, de exemplu se coace in padurea de la Milestii Mici...alta la Straseni…
Exista moldoveni care nu au suficienta cultura ca sa isi duca deseurile in locuri autorizate, nemaivorbind despre sortarea acestora. Unii totusi incearca sa o faca, desi inteleg ca tarii noastre ii va trebui zeci de ani ca sa ajunga sa respecte aceasta regula.
Specialistii confirma ca reciclarea deseurilor este necesara nu doar pentru a diminua gradul de poluare ci si pentru a face economie la rezervele de zacaminte naturale din care acestea sunt confectionate.
Iuliana CANTARAGIU, SEF-ADJUNCT AL CENTRULUI NATIONAL DE MEDIU: “Trebuie sa trecem la economia circulara. Am luat, am folosit, am transformat, am produs iarasi, am consumat, la maxim posibil.”
Aici insa avem o problema. In tara noastra exista prea putine statii de sortare, iar recent, cea din Chisinau a incetat sa preia deseurile din capitala din cauza ca primaria a refuzat sa-i ofere sustinere financiara.
Tatiana NASTAS, REPORTER PRO TV:“Pana nu demult la uzina de sortare a deseurilor din capitala, erau reciclate lunar circa 2 mii de tone de resturi. Angajatii de aici separau 12 tipuri de plastic, hartie, sticla si metal, iar datorita acestei activitati, la poligonul de la Tantareni ajungea cu pana la 40 la suta mai putin gunoi. Acum ca statia nu mai lucreaza cu minicipalitatea, aceste deseuri nu vor mai putea fi reutilizate si vor fi aruncate laolalta cu celelalte resturi.”
In prezent, compania lucreaza cu cateva firme private care evacueaza deseurile din suburbiile capitalei, asa ca volumul acestora a scazut considerabil. Din aceasta cauza a fost redus si personalul, iar acum, firma lucreaza practic la limita.
Vlada BALICA, MANAGER ABS RECYCLING: “Cu parere de rau, ne-au depasit cheltuielile si am decis sa stopam. Nimeni nu a vrut sa discute cu noi, cred ca acest proiect la nimeni nu trebuieste, partea de mediu nu intereseaza pe nimeni, toti sunt bine merci cu depozitarea, am luat si am dus la Tintareni.”
Satenii din Sarata Veche, Falesti le-ar putea da o lectie tuturor moldovenilor atunci cand vine vorba despre sortarea deseurilor. Localnicii au in gospodarii pubele speciale in care separa plasticul de sticla si de hartie.
Fara suport din partea autoritatilor, insa munca celor care au implementat proiectul in localitate devine tot mai anevoioasa, ne-a marturisit administratia. Intregul proces necesita investitii permanente, iar banii pe care ii castiga compania acopera cu greu cheltuielile. Altfel stau lucrurile in statele europene unde procesul de sortare a deseurilor este reglementat prin lege si sustinut de autoritati, care aplica amenzi usturatoare celor care incalca regula.
Iuliana CANTARAGIU, SEF ADJUNCT AL CENTRULUI NATIONAL DE MEDIU: “Amenzile sunt metoda batei si da, ele functioneaza. Statul initiaza niste reguli in ideea ca sa protejeze cetatenii sai, stabileste un cadru de reguli si tot statul trebuie sa aiba grija ca ele sa fie respectate, cu masuri de contraventie.”
In anul 2016, in Parlament a fost adoptata o noua lege a deseurilor, care a intrat in vigoare doi ani mai tarziu. Prevederile introduc un nou sistem de gestionare a deseurilor si presupun initierea procesului de sortare si recilare a acestora.
Iuliana CANTARAGIU, SEF ADJUNCT AL CENTRULUI NATIONAL DE MEDIU: “Implementarea acestei strategii costa in jur de 200 de milioane de euro si asta e doar faza incipienta. Ea consta in procurarea tomberoanelor, amenajarea platformelor, masini care sa le transporte, statii de transfer initial si poligonul.”
In 2019, lacuna financiara a fost remediata dupa ce tara noastra a semnat un acord cu Banca Europeana de Investitii care ne-a oferit un credit de o suta de milioane, adica jumatate din suma necesara. Restul banilor ar urma sa fie obtinuti din granturi.
Svetlana BOLOCAN, SEF DIRECTIE A MINISTERULUI AGRICULTURII, MEDIULUI SI DEZVOLTARII REGIONALE: “BERD-ul ne acorda partea de asistenta tehnica pentru actualizarea studiului de fezabilitate, este o preconditie ca noi sa avem studiul actualizat si in anul curent facem stabilirea operatorilori regionali si operatorilor raionali, si initierea de anul viitor deja cu elaborarea proiectului tehnic pentru regiunea respectiva si initierea constructiei.”
Autoritatile sustin ca au selectat trei raioane in care ar urma sa fie implementat un proiect pilot, insa deocamdata se lucreaza la elaborarea detaliilor tehnice. Cat va dura asta, nu este clar deocamdata.