Moldova inregistreaza rezultate mai slabe decat Ucraina si Georgia in aplicarea legislatiei europene. Datele unui raport al Comisiei Europene

Asa arata un draft al raportului Comisiei Europene care evalueaza gradul de indeplinire a acquis-ului comunitar de catre cele trei tari. MAE de la Chisinau a anuntat ca pregateste o „informatie desfasurata” la acest subiect. Detalii din rapoarte au fost publicate de „Europa Libera”. Acestea ar urma sa fie publicate in urmatoarele saptamani si se refera la masura in care Moldova, Ucraina si Georgia isi aliniaza legislatia – de la stiinta si cercetare pana la politica externa si de securitate (in total 32 de domenii analizate) – la standardele europene.

Cele mai mari restante: combaterea coruptiei, achizitiile publice, birocratia

Autorii raportului mentioneaza ca majoritatea reformelor in Moldova sunt in „faza incipienta” sau „la un anumit nivel de pregatire”, adica sub „nivelul moderat”, „nivel bun de pregatire” si sub „nivelul avansat”. Altfel spus, Moldova stagneaza la aproape toate capitolele de cooperare cu UE.

Cele mai mari restante sunt la capitolul alinierea politicii in domeniul concurentei, achizitiile publice, controlul financiar, serviciile financiare, politicile regionale si de mediu si schimbarile climatice. Birocratia, concurenta neloiala si coruptia reprezinta in continuare factorii ce descurajeaza cel mai mult antreprenorii sa participe la proceduri de achizitii publice.

Carul s-a urnit un pic din loc in domenii precum: justitie, libertate si securitate si politici economice si monetare, dar autorii raportului atentioneaza ca independenta Bancii Nationale trebuie consolidata, iar supravegherea sectorului financiar - imbunatatita. De asemenea, au fost intreprinse anumite masuri in domeniul energetic, dar raportorii atentioneaza asupra neimplementarii celui de-al treilea pachet energetic (separarea activitatilor din sectorul de distributie si transport de cele de furnizare si producere a energiei) si remarca faptul ca la Chisinau se intarzie licitatiile pentru sursele regenerabile de energie.

Calificativul „nivel bun de pregatire” in domeniul afacerilor externe

In domeniul afacerilor externe, autoritatile de la Chisinau au primit calificativul „nivel bun de pregatire”, Moldova fiind moderat de bine pregatita la capitolul „securitate si politici de aparare”. Potrivit raportului, sistemul de invatamant din Moldova este, in linii mari, aliniat la legislatia UE, dar accesul la educatie ramane o problema, la fel ca si calitatea acesteia.

Raportorii europeni scriu ca Republica Moldova nu are capacitate administrativa sau „mai simplu spus, nu are suficienti oameni care sa puna in practica reformele”. Si se face comparatie cu Ucraina care, desi se afla in plin razboi, are o capacitate administrativa mare si o vointa politica puternica de a se alatura Uniunii Europene.

Aceasta este a doua parte a evaluarii pe care o face Comisia Europeana, prima fiind prezentata in iunie 2022, atunci cand Ucraina si Moldova au primit statutul de tari candidate la UE , iar Georgia urma sa indeplineasca si alte reforme pentru a i se oferi acest statut.

Maia Sandu le-a dat termen pana la sfarsitul lunii martie

In iulie 2022, Maia Sandu atentiona factorii de decizie de la Chisinau ca „integrarea europeana este programul nostru de tara si ca nu avem dreptul la esec”. In ajunul aparitiei in spatiul public a informatiilor despre draftul raportului Comisiei Europene, Maia Sandu a convocat Comisia Nationala pentru Integrare Europeana. Ea a reiterat ca „integrarea europeana este un proiect la care trebuie sa contribuie toti”. „Am solicitat sefilor de institutii responsabile sa intensifice eforturile si sa urgenteze implementarea angajamentelor. Am stabilit ca trebuie sa facem eforturi suplimentare pentru a compensa lipsa unor progrese suficiente in ultimii sase-sapte ani pe domeniul armonizarii legislatiei. Asta inseamna un efort mai mare din partea tuturor institutiilor in urmatoarele patru-cinci luni – un efort foarte-foarte important”, a insistat sefa statului dupa sedinta Comisiei Nationale pentru Integrare Europeana.

Ea a precizat ca din cele 35 de actiuni care urmau sa fie implementate pana la sfarsitul anulu 2022, 16 au fost realizate, iar noua se afla la etapa finala. A fost adoptat noul Cod electoral (intrat in vigoare pe 1 ianuarie curent); Guvernul a adoptat Regulamentul cu privire la achizitiile publice de valoare mica; in ultima faza a ajuns evaluarea extraordinara a candidatilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii; urmeaza promovarea unui pachet de acte normative prin care se doreste eliminarea influentei oligarhilor asupra politicii, economiei si mass-media. Aceste recomandari ale Comisiei Europene urmau a fi implementate pana la sfarsitul anului 2022.

Maia Sandu a dispus ca toate restantele sa fie inlaturate pana la sfarsitul lunii martie. Anterior, atat ea, cat si ministrul de Externe, Nicu Popescu, au declarat ca Republica Moldova trebuie sa devina membru al UE pana la sfarsitul acestui deceniu. La inceputul lunii august 2022, autoritatile de la Chisinau se angajau sa indeplineasca timp de un an toate conditiile pentru a putea incepe negocierile de aderare la UE. Ultimele angajamente planificate asumate atunci vizau luna iunie 2023 si se refereau la deoligarhizare, combaterea criminalitatii organizate si spalarii banilor, precum si de implicarea societatii civile in procesele decizionale.

FMI anticipeaza provocari noi pentru Moldova in 2023

Desi acum din Moldova nu mai dispar miliarde de dolari ca in perioada guvernarilor oligarhice, lucrurile bune se intampla mai lent decat asteapta cetatenii, iar acum autoritatile dau vina pe razboiul din Ucraina si pe criza energetica generata de Rusia, dar si pe rezistenta sistemului lasat mostenire de oligarhii fugari.

Iar Fondul Monetar International anticipeaza in continuare noi provocari pentru Moldova. Consiliul de directori executivi al FMI, care a finalizat a doua evaluare a programului cu Republica Moldova (sustinut prin Mecanismul extins de creditare si Mecanismul de finantare extinsa) mentioneaza ca razboiul din Ucraina afecteaza in continuare perspectivele economice ale Republicii Moldova. „Perturbarile in aprovizionarea cu resurse energetice exercita presiuni suplimentare asupra economiei, in timp ce dificultatile cauzate de preturile inalte la resursele energetice si produsele alimentare duc la inrautatirea nivelului de trai al persoanelor cu venituri mici. In consecinta, perspectivele economice ale Republicii Moldova sunt mai negative decat s-a prognozat la prima evaluare a programului”, sustine directorul adjunct al FMI, Kenji Okamura.

Si Banca Mondiala a inrautatit prognoza de crestere economica pentru Moldova in 2023. Conform estimarilor BM, in baza rezultatelor de la sfarsitul anului 2022, economia Moldovei ar urma sa scada cu 1,5%, iar in 2023 se asteapta o crestere de numai 1,6%.