Moscova acuza Occidentul ca „a dat instructiuni” Chisinaului sa intrerupa dialogul cu Tiraspolul

„Situatia in reglementarea transnistreana s-a inrautatit semnificativ in 2022. Actualele autoritati moldovenesti, la dictatul Occidentului, se indreapta catre refuzul acordurilor incheiate anterior si limitarea tuturor formelor de interactiune cu Transnistria. Acest lucru a dus la o racire fara precedent a dialogului dintre Chisinau si Tiraspol”, a declarat Mihail Galuzin in interviul pentru TASS, citata de News.ro.

El spune ca intreruperea dialogului dintre Chisinau si Tiraspol nu se datoreaza doar razboiului din Ucraina, ci dateaza din 2019 – adica de cand partidul proeuropean al actualei presedinte Maia Sandu a venit la putere.

„Activitatea formatului de negocieri 5+2 este in prezent inghetata, iar acest lucru nu se datoreaza doar evenimentelor din Ucraina. Pauza in activitatea sa dureaza din octombrie 2019. Motivul este reprezentat de pozitiile diametral opuse ale Chisinaului si Tiraspolului cu privire la, practic, toate aspectele-cheie ale reglementarii”, a declarat Galuzin.

„In prezent, ambele maluri ale Nistrului se confrunta cu probleme dificile de energie, transport si logistica, sociale si de alta natura. S-ar parea ca acest lucru ar trebui sa stimuleze Chisinaul si Tiraspolul sa gaseasca un teren comun in interesul cetatenilor lor. Cu toate acestea, partea moldoveneasca nu este pregatita pentru un dialog constructiv cu Transnistria”, acuza oficialul rus. „Autoritatile moldovenesti au lasat fara raspuns apelurile repetate ale Tiraspolului de a se aseza la masa negocierilor”, a adaugat el.

Moscova, deranjata de „legea anti-separatism” de la Chisinau

Adjunctul lui Serghei Lavrov aduce in discutie si o lege adoptata recent de Chisinau, asa-numita „lege anti-separatism”, care, acuza diplomatul, „de fapt, ii scoate in afara legii pe toti locuitorii din Transnistria”.

Legea anti-separatism votata in parlamentul de la Chisinau a ingrijorat autoritatile de la Tiraspol, scrie Europa Libera. In spatiul public apar tot mai frecvent opinii ca liderul autoproclamatei Republici Moldovenesti Nistrene, Vadim Krasnoselski, ar risca sa cada sub incidenta noilor prevederi sau ca negociatorul principal al acesteia, Vitali Ignatiev, „ar putea fi arestat cand vine la Chisinau”.

Potrivit noilor prevederi din Codul penal, „actiunile separatiste, comise in scopul separarii unei parti a teritoriului Republicii Moldova” vor fi pedepsite cu inchisoare de la doi la cinci ani. Prevederile definesc, de asemenea, separatismul ca fiind „producerea si/sau difuzarea, sub orice forma si prin orice mijloace, de materiale si informatii care incita la astfel de actiuni”.

Pe de alta parte, adjunctul lui Lavrov spune ca Ucraina, care, alaturi de Rusia, este mediator si garant al reglementarii transnistrene in formula de negociere 5+2, a inchis segmentul transnistrean al frontierei ucraineano-moldovenesti dupa ce Rusia a lansat „operatiunea militara speciala”. Aceasta masura, acuza oficialul rus, este folosita de Chisinau pentru a aplica Transnistriei „elemente ale unei blocade economice si de transport”.

„Pe scurt, situatia din reglementarea transnistreana este acum complicata”, conchide Mihail Galuzin.

„Rusia, in calitate de garant si mediator, face eforturi politice si diplomatice pentru a pastra formatul „5+2” ca mecanism de negociere fara alternativa. Principalul lucru acum este de a impiedica deteriorarea si mai mare a dialogului dintre Chisinau si Tiraspol”, mai spune diplomatul.

In acest context, Ministerul rus al Apararii a publicat joi dimineata un comunicat in care anunta ca are informatii conform carora ucrainenii ar pregati o provocare in regiunea transnistreana si ar pune la cale o operatiune sub steag fals, in care ar invada Transnistria purtand uniforme ale armatei ruse. In replica, autoritatile de la Chisinau au transmis ca nu confirma aceasta informatie si fac un apel la calm.

Republica Moldova, aproape de retragerea din CSI?

Mihail Galuzin este adjunctul lui Serghei Lavrov care supervizeaza relatiile cu Comunitatea Statelor Independente, organizatia care reuneste majoritatea fostelor republici sovietice, inclusiv Republica Moldova.

Marti, Vladimir Putin a anulat un decret prezidential care data din 2012 si care stabilea principiile directoare ale politicii externe a Federatiei Ruse, pe motiv ca nu mai corespunde realitatilor si ca in curand va fi anuntat un nou concept pentru politica externa a Moscovei. La capitolul dedicat relatiilor cu CSI, in documentul anulat se stipula ca trebuie gasite „cai de solutionare a problemei transnistrene pe baza respectarii suveranitatii, integritatii teritoriale si statutului de neutralitate al Republicii Moldova”.

„Vom analiza cu atentie continutul noii conceptii, odata ce va fi facuta publica. In ceea ce priveste abordarea tarii noastre privind reglementarea transnistreana – ramanem ferm atasati unui proces de reglementare pasnica a conflictului”, a reactionat Filip Cojocaru, purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe de la Chisinau.

Moscova si-a luat angajamentul la summitul OSCE din 1999 de la Istanbul ca isi va retrage trupele si armamentul din Transnistria, dar aceasta promisiune asumata la nivel international nu a fost pusa niciodata in practica.

Pe de alta parte, intr-un interviu acordat miercuri seara televiziunii locale Jurnal TV, ministrul de externe Nicu Popescu a anuntat ca Republica Moldova va demara in aceasta saptamana procesul de denuntare a zeci de acorduri semnate in cadrul Comunitatii Statelor Independente, pentru ca multe dintre ele nu mai sunt relevante, sunt nefunctionale sau sunt in defavoarea Republicii Moldova.

„Obiectivele politicii externe sunt aliniate la procesul de integrare europeana si in mod prioritar vor fi denuntate acordurile incompatibile cu prioritatile politicii externe”, a punctat Nicu Popescu.

In vara anului trecut, ministrul spunea ca este luata in calcul ideea iesirii tarii din CSI, dar presedinta Maia Sandu a spus ca deocamdata tara nu va parasi CSI.