Curtea Constitutionala a stabilit ca Legea nr.230 din 16 decembrie 2020, care prevedea anularea "legii miliardului", este neconstitutionala din motiv ca la aprobarea acesteia lipsea avizul Guvernului. Totodata, efectele legii ar avea un puternic impact bugetar si ar putea duce la decapitalizarea Bancii Nationale a Moldovei, respectiv bugetul de stat ar suporta cheltuieli suplimentare.
Pentru a stabili daca Parlamentul a respectat procedurile prevazute de articolul 131 alin. (4) din Constitutie, Curtea a analizat daca au fost indeplinite urmatoarele conditii: (1) daca propunerea legislativa sau amendamentul a avut sau nu ca efect majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a imprumuturilor, precum si majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, si (2) daca propunerea legislativa sau amendamentul adoptat de catre Parlament a fost acceptat in prealabil de catre Guvern prin aviz.
Cu privire la respectarea primei conditii, Curtea a retinut ca, in principiu, ea are competenta de a constata daca adoptarea prevederilor contestate de catre autorii sesizarii a avut sau nu ca efect majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a imprumuturilor, precum si majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, in special in cazurile in care efectul in discutie este evident.
Curtea a observat ca impactul bugetar al Legii nr. 230 din 16 decembrie 2020 este evident, deoarece se abroga Legea nr. 235 din 3 octombrie 2016, care a reglementat conditiile de emisiune a obligatiunilor de stat – purtatoare de dobanzi (5% anual) si pe care emitentul (Ministerul Finantelor) urma sa le rascumpere la scadenta. Asa cum rezulta din scrisoarea adresata Curtii nr. 31-002/9/415 din 12 februarie 2021, Banca Nationala afirma ca, de la data emisiunii (4 octombrie 2016) si pana la 31 ianuarie 2021, Ministerul Finantelor a rascumparat patru obligatiuni de stat in valoare de 730 milioane lei, iar suma dobanzii calculata pentru perioada 4 octombrie 2020 – 31 ianuarie 2021 constituie 199 871 869 lei.
De asemenea, examinand amendamentul unui deputat in Parlament la proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2021 privind suspendarea in anul 2021 a platilor fata de Banca Nationala pentru obligatiunile de stat emise in baza Legii nr. 235/2016, Guvernul a respins amendamentul respectiv, „deoarece suspendarea platilor pentru obligatiunile de stat emise anterior ar putea conduce la decapitalizarea Bancii Nationale a Moldovei. Prin urmare, bugetul de stat va suporta cheltuieli suplimentare pentru acoperirea valorilor mobiliare de stat emise pentru majorarea capitalului statutar al Bancii Nationale a Moldovei”.
Cu privire la respectarea celei de-a doua conditii, Curtea a retinut ca, dispozitia articolului 131 alin. (4) din Constitutie stabileste o dependenta decizionala directa a Parlamentului fata de Guvern, in sensul in care existenta acceptului prealabil al Guvernului in privinta amendamentelor sau a propunerilor legislative care implica majorarea sau reducerea cheltuielilor, a veniturilor sau a imprumuturilor, reprezinta o conditie imperativa, de la care legislativul nu poate deroga. Din norma constitutionala se deduce in mod univoc faptul ca acceptul Guvernului trebuie sa preceada adoptarea proiectelor de legi cu impact bugetar in lectura finala. Nerespectarea acestei conditii constituie o incalcare a procedurii stabilite de Constitutie in materie de legiferare in domeniul bugetar. In jurisprudenta sa, Curtea a constatat ca adoptarea unei legi cu impact bugetar in lipsa avizului Guvernului conduce la incalcarea procedurii prevazute de articolul 131 alineatele (4) si a articolului 6 din Constitutie, care obliga autoritatile statului sa-si exercite atributiile in limitele rigorilor stabilite de Constitutie.
Curtea a retinut ca, in cazul unui proiect de lege care are impact bugetar, Parlamentul trebuie sa solicite avizul Guvernului privind proiectul in discutie, iar Guvernul este obligat sa avizeze proiectul trimis de Parlament in baza procedurii prevazute de articolul 131 alin. (4) din Constitutie. Curtea a constatat ca, la sectiunea rezervata avizului Guvernului de pe site-ul Parlamentului, nu este anexat un asemenea Aviz.
Mai mult, prin punctul de vedere expediat Curtii, Guvernul Republicii Moldova a confirmat ca nu a avizat proiectul de lege si a afirmat ca Parlamentul nu a respectat la adoptarea Legii contestate articolul 131 alin. (4) din Constitutie, afectand scopul acestei prevederi constitutionale identificat in jurisprudenta Curtii Constitutionale.
Astfel, Curtea a admis sesizarea depusa de dnii Andrian Candu si Vladimir Cebotari si a declarat neconstitutionala Legea nr. 230 din 16 decembrie 2020.