În timp ce nivelul Nistrului scade la cote istorice, Chișinăul se bazează pe o rețea de 31 de sonde arteziene, prezentate de Primărie drept surse alternative de apă. Problema este că aceste sonde nu pot înlocui Nistrul. Chiar primarul Ion Ceban spune că, indiferent câte sonde ar avea municipiul, acestea nu ar fi suficiente pentru întregul oraș. Iar ministrul Mediului îi cere Primăriei să spună exact câte dintre ele sunt funcționale, ce debit au și dacă pot fi pornite imediat în caz de criză.
De la 26 la 31 de sonde. Acesta este bilanțul anunțat de Primăria Chișinău în această vară. Cele cinci sonde suplimentare au fost reabilitate și conectate la rețeaua de apă. Potrivit Primăriei, toate cele 31 sunt funcționale. Dar câtă apă pot furniza în realitate și cât timp ar putea acoperi necesarul populației? Sunt întrebări la care municipalitatea nu a oferit, deocamdată, răspunsuri complete.
Ion CEBAN, PRIMARUL CAPITALEI: „Împreună, aceste surse de la fântânile arteziene generează până la 32.000 de metri cubi de apă pe zi – adică în jur de 15% din consumul zilnic al municipiului.”
Cifra de 32 de mii de metri cubi pe zi era anunțată de Ion Ceban la sfârșitul lunii iulie, când Primăria vorbea despre 26 de sonde funcționale. La începutul lunii august, municipalitatea a anunțat că a mai reabilitat cinci. Astfel, numărul sondelor a ajuns la 31.
Sondele sunt amplasate în zonele Bălișevsk, Petricani, Ghidighici și Ialoveni și sunt prezentate drept surse strategice de rezervă.
Dar aici apare principala limitare.
Ion CEBAN, PRIMARUL CAPITALEI: „Indiferent câte sonde nu am avea, în acest context nu ar fi suficient pentru un oraș, unde locuiesc peste un milion de oameni.”
Asta pentru că principala sursă de apă a Chișinăului rămâne Nistrul, prin stația de captare de la Vadul lui Vodă. Potrivit primarului, aceasta asigură între 80 și 90 la sută din necesarul municipiului.
În cazul sondelor, acestea pot reprezenta o plasă de siguranță, dar nu o alternativă completă la Nistru. Și mai există o rezervă despre care Primăria a vorbit în această vară – Mina Chișinău.
„De aici se pompează 5 mii de metri cubi zilnic.”
Acolo este apă tehnică, provenită din izvoare, care este pompată și folosită inclusiv la spălarea străzilor și trotuarelor. În ultimele zile însă, discuția nu mai este doar despre existența acestor rezerve, ci și despre capacitatea lor reală. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, cere Primăriei să precizeze câte sonde au fost reabilitate, care este debitul lor total și dacă acestea sunt verificate și pregătite pentru a fi puse imediat în funcțiune.
Gheorghe HAJDER, MINISTRUL MEDIULUI: „Câte sonde au fost reabilitate, care este debitul lor total și dacă acestea sunt verificate, funcționale și gata de pornire imediată, în caz de necesitate?”
Ministrul mai cere explicații despre stația de captare de la Vadul lui Vodă, considerând-o una dintre cele mai vulnerabile verigi în condițiile scăderii nivelului Nistrului.
Primăria Chișinău precizează că toată vara la Stația de Captare de la Vadul lui Vodă s-a lucrat. Au fost adăugate pompe la adâncimea râului, construite trasee pentru a aduce apa cât mai aproape, o stația plutitoare pusă, care a și fost pusă în funcțiune și un baraj.