Numărul milionarilor înregistrați în Republica Moldova în 2023 a crescut cu aproape 25 la sută față de 2022. Serviciul Fiscal de Stat anunță că anul trecut peste 6400 de oameni au declarat venituri de peste un milion de lei. În realitate numărul milionarilor ar fi mai mare, susțin analiștii economici, luând în considerare nu doar veniturile cetățenilor, dar și bunurile pe care aceștia le au.

Raportul pentru perioada fiscală 2023 arată că peste 6400 de persoane au obținut venituri de peste 1 milion de lei. În 2022 numărul milionarilor înregistrați în Moldova era de aproximativ 4 800. Venitul total obținut de aceste persoane anul trecut este de peste 19,7 miliarde de lei, iar impozitul reținut - de aproape un miliard și jumătate de lei.

NUMĂRUL MILIONARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
    PERSOANE      VENIT           IMPOZIT
2023 – 6 416   19,7 MLRD LEI    1,46 MLRD LEI
2022 – 4 810   17,6 MLRD LEI    1,45 MLRD LEI

Veaceslav IONIȚĂ, EXPERT ECONOMIC „IDIS VIITORUL”: „Fiecare din ei au plătit în mediu de 60 de ori mai mult impozite decât restul populației țării.”

Cea mai tânără persoană cu venituri de peste un milion de lei are 19 ani, iar cel mai vârstnic milionar înregistrat în Moldova are 82 de ani. Am analizat cifrele prezentate de Fisc împreună cu experții economici, care spun că în realitate cifra milionarilor ar putea fi mult mai mare, iar asta pentru că, atunci când se vorbește despre acest statut, trebuie luate în calcul inclusiv bunurile.

Veaceslav IONIȚĂ, EXPERT ECONOMIC „IDIS VIITORUL”: „FISC-ul vorbește despre oamenii care au câștigat mai mult de un milion. Când vorbim despre statut, vorbim de bunurile care le are omul în proprietate. Or, în prezent cetățenii Republicii Moldova au bunuri în valoare de vreo aproximativ 60 de miliarde de dolari, dacă înmulțim în lei, atunci iese vreo 700 de miliarde de lei. Un milion de lei proprietate din oraș au toți, dacă au un apartamanet de 50 de mii de euro, ești milionar în proprietăți.

Alexandru GOZUN, PREȘEDINTELE AMCHAM MOLDOVA: „Este un paradox că deși observăm aparent un volum mai mare de resurse existente în piață, exprimat prin bunuri, imobile sau obiecte de valoare înaltă, totuși cifrele care le avem formale nu neapărat crează aceeși impresie și aceste discrepanțe dintre veniturile declarate și să zicem așa stilul de viață pot fi explicate prin mai multe fenomene, economie neformală, remitențele care sunt neimpozitate, existența și utilizarea conturilor off-shore.”

O altă latură, dacă vorbim de averea moldovenilor, sunt economiile pe care aceștia le fac, spun experții.

Veaceslav IONIȚĂ, EXPERT ECONOMIC „IDIS VIITORUL”: „Cetățenii Republicii Moldova dețin în bănci în prezent aproape 71 miliarde de lei, asta doar persoanele fizice. Estimez că jumătate din această sumă, adică 35  de miliarde de lei sunt deținute de 20 de mii de persoane. Asta înseamnă că în mediu avem vreo 20 de mii de oameni în țara noastră care au la bancă cam câte 2 milioane de lei.”

Pe lângă asta, mulți au economii acasă, suma cărora nu este cunoscută. Există, însă, diferite estimari despre amploarea fenomenului economiei neformale în Republica Moldova.

Alexandru GOZUN, PREȘEDINTELE AMCHAM MOLDOVA: „Cifrele variază undeva între 20 și 40 la sută din PIB, ceea ce în mod evident este o porțiune semnificativă din economia țării. Vorbim de miliarde de lei. Unde sunt acele resurse, în buzunarele cui sunt acele resurse pe care-i putem nominaliza noi ca milionari care nu s-au regăsit în circuitul formal economic, e foarte greu de estimat.”

Aceste lucruri afectează dezvoltarea economică a țării, iar la formarea unei culturi a fiscalizării trebuie să participe pe lângă stat și cetățenii, spun analiștii, care precizează că soluții ar putea fi mai multe.

Alexandru GOZUN, PREȘEDINTELE AMCHAM MOLDOVA: „Digitalizarea cât mai completă a sistemului fiscal, monitorizarea tranzacțiilor de mare valoare, de sisteme de audit fiscal la întreprinderi bazate pe riscuri. În același timp pot fi și măsuri stimulative, cum ar fi reducerea impozitelor sau anumite regimuri fiscale speciale care ar stimula conformarea voluntară."

Educația financiară a cetățenilor la fel joacă un rol și poate că e chiar cel mai important.