Numarul persoanelor care nu se simt in siguranta, traind in Republica Moldova, a crescut dupa izbucnirea razboiului din Ucraina. Asta arata un sondaj realizat de Institutul Republican International din SUA. Printre principalele motive sunt inflatia, cresterea preturilor si agresiunea armatei ruse din tara vecina. Un motiv de nesiguranta este si regiunea transnistreana, cei mai multi dintre respondenti considerand ca trupele ruse care stationeaza ilegal acolo sunt o amenintare pentru tara noastra.
Potrivit sondajului IRI, pana la inceperea razboiului in Ucraina doar 8% dintre moldoveni spuneau ca se simt foarte siguri traind in Republica Moldova. 30% se simteau mai mult sigur decat nu, iar 42 la suta erau nesiguri. 16% dintre respondenti se simteau foarte nesigur, iar 4 la suta nu au avut un raspuns. Dupa invazia rusa din tara vecina, numarul celor care au inceput sa simta in nesiguranta in tara noastra, practic s-a dublat. Foarte sigur au spus ca se simt doar 4% dintre respondenti, iar numarul celor care se simteau partial sigur a scazut cu 7%. Nesigur sunt 45 la suta dintre moldoveni, iar foarte nesiguri 25 de procente.
Cat de sigur va simtiti traind in Moldova, avand in vedere actuala situatie internationala?
Respondentii din 9 februarie - 23 februarie
Foarte sigur - 8%
Mai sigur decat nu - 30%
Mai nesigur decat sigur - 42%
Foarte nesigur – 16%
Nu stiu/Fara raspuns - 4%
Respondentii din 24 februarie - 21 martie
Foarte sigur - 4%
Mai sigur decat nu - 23%
Mai nesigur decat sigur - 45%
Foarte nesigur – 25%
Nu stiu/Fara raspuns - 3%
Printre principalele motive care ii fac pe oameni sa nu se simta in siguranta traind in Republica Moldova sunt cele de ordin economic. 55% la suta dintre respondenti au spus ca de vina ar fi inflatia, iar 38 la suta au invocat actiunile Rusiei. Somajul si lipsa locurilor de munca, dar si instabilitatea energetica sunt alte motive invocate de oameni.
Care este cel mai important motiv pentru care va simtiti nesiguri traind in Moldova?
Inflatie, preturi mari - 55%
Actiunile Rusiei - 38%
Somaj, lipsa locurilor de munca - 28%
Instabilitatea energetica - 14%
Migratia - 12%
Actiuni ale Europei si NATO - 9%
Coronavirus - 9%
Economia – datoria nationala a Moldovei - 5%
Instabilitate politica - 4%
Instabilitatea economica a RM - 3%
Terorism - 2%
Altele - 6%
Nu stiu/Fara raspuns – 2%
Armata rusa din regiunea transnistreana este un alt motiv care ii ingrijoreaza pe moldoveni. Dupa izbucnirea razboiului din Ucraina, 35% dintre participantii la sondaj au spus ca aceasta este o adevarata amenintare pentru RM. 21 la suta sunt de parere ca trupele ruse poate sunt o amenintare, in functie de evenimentele din Ucraina. 33% nu considera trupele rusesti de la Tiraspol o amenintare reala.
Avand in vedere activitatile actuale ale Rusiei in Ucraina, considerati ca trupele ruse din Transnistria sunt o adevarata amenintare pentru Moldova?
Respunsuri din 24 februarie - 21 martie
Sunt o adevarata amenintare – 35%
Poate sunt o amenintare, in functie de evenimentele din Ucraina - 21%
Nu sunt o amenintare reala - 33%
Nu stiu/Fara raspuns – 11%
In acest context, participantilor la sondaj li s-a cerut opinia privind viitorul regiunii transnistrene. 48% de procente au spus ca aceasta trebuie sa ramana o regiunea obisnuita a Moldovei, fara nicio autonomie, 16 la suta considera ca trebuie sa fie o autonomie in cadrul RM, iar 5% o vad ca parte a Federatiei Ruse. 16 la suta sustin ca ar trebui sa fie regiune independenta, iar 14 nu au raspuns.
Care credeti ca ar trebui sa fie viitorul Transnistriei?
Regiune obisnuita a Moldovei, fara nicio autonomie – 48%
Autonomie in cadrul Republicii Moldova - 16%
O parte a Federatiei Ruse – 5%
O parte a Ucrainei - 1%
Independent - 16%
Nu stiu/Fara raspuns - 14%
Acum 5 ani, in aceeasi perioada, numarul celor care vedeau partea din stanga Nistrului ca regiune obisnuita a Moldovei, fara nicio autonomie era de 60%, potrivit Institutului republican International. Sondajul a fost realizat in perioada 9 februarie - 30 martie 2022, pe un esantion de 1306 persoane, avand o marja de eroare de 2,5%. Studiul a fost finantat de Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala.

