Filmul " furtul secolului", prezentat drept o investigatie realizata de publicatia ucraineana " Evropeiskaia pravda" (Adevarul european, n.r.), a fost difuzat joi, 15 ianuarie, la postul TVC21, chiar daca redactia din Ucraina a publicat o declaratie oficiala in care semnaleaza ca nu este autor al anchetei video. Autorii filmului ii fac principali vinovati de furtul din sistemul bancar pe ex-premierul Vlad Filat si fostul presedinte al Consiliului de administratie al Bancii de Economii, Grigore Gacikevici, scrie ZdG.md.
Totodata, învinuiţi de participare la jaf sunt numiţi oamenii de afaceri Victor şi Viorel Topa şi businessman-ul, numit şi raiderul nr. din CSI, Veaceslav Platon.
În acelaşi timp, lui Ilan Şor, care figureaza în ambele rapoarte ale companiei Kroll drept unul dintre principalele personaje implicate în furtul din sistemul bancar, îi revine în film rolul unui investitor care a avut doar de suferit financiar din cauza influenţei persoanelor respective asupra activitaţii BEM. Partidul Şor neaga ca ar avea vreo atribuţie cu filmul care îl favorizeaza pe liderul formaţiunii, iar Consiliul Coordonator al Audiovizualului susţine ca nu a fost sesizata despre vreo încalcare prin difuzarea filmului cu autori necunoscuţi.
Producţia video este, de fapt, realizata de Partidul Şor, iar în ianuarie curent a fost difuzata la Taraclia în cadrul unei prezentari cu uşile închise, scrie publicaţia NewsMaker.
Potrivit filmului, în momentul în care Ilan Şor a preluat şefia Consiliului de Administraţie al BEM, instituţia bancara înregistra deja pierderi de trei miliarde de lei drept, „gaura financiara” care ar fi fost generata de creditele neperformante acordate de fosta conducere a bancii, Grigore Gacikevici.
Autorii proiecţiei susţin însa ca înca de la început, la conducerea BEM au ajuns persoane „cu reputaţie şi scopuri îndoielnice”, iar ca la momentul când pachetul majoritar al acţiunilor a fost transmis în proprietate privata, „în perimetrul bancii roiau aceleaşi persoane care au dus banca la falimentare un sfert de veac mai târziu”.
În acest sens este invocat ca în 1995, când în urma unei emisii de acţiuni statul a pierdut statutul de acţionar majoritar, unul dintre membrii Consiliului de administraţie al BEM era Gheorghe Filat, „o ruda apropiata” a lui Vlad Filat, iar Grigore Gacikevici şi Alexandru Gusev activau în Secţia documente de de valoare a BEM.
Autorii spun ca principalii vinovaţi de „viitorul dezastruos” al bancii se fac Filat, Gacikevici şi persoane din anturajul acestora, care pe parcursul anilor au format „un tandem care se încalzea în jurul bancii”, în detrimentul cetaţenilor.
Ulterior, filmul aminteşte de perioada în care omul de afaceri Viorel Topa a devenit director al bancii şi de credite neperformante acordate lui Victor Topa sau Veaceslav Platon. „Daca a şi suferit cineva în aceasta istorie, atunci este vorba despre Ilan Şor. Una dintre cele trei banci falimentate îi aparţinea lui. A pierdut un business stabil”, concluzioneaza autorii filmului, precizând ca toate guvernele care s-au ocupat de lichidarea bancii au fost conduse de colegii lui Vlad Filat.
Este criticata şi compania Kroll, angajata de stat pentru elucidarea jafului din sistemul bancar. Autorii filmului califica Kroll-ul drept o instituţie care emite rapoarte cu rezultate pe placul clienţilor.