O decizie a Curtii Districtuale Columbia permite unei companii din Ucraina sa inceapa procesul de urmarire a proprietatilor Republicii Moldova de pe teritoriul SUA.
Firma isi revendica o datorie ajunsa la 58 milioane de dolari, sau peste un miliard de lei, si a fost detinuta, pana mai ieri, de un tanar de 24 de ani din Zaporojie care, in 2019, era in cautarea unui loc de munca.
Anterior, aceeasi datorie au incercat s-o incaseze alte cinci companii din Insulele Virgine Britanice, Ucraina si Marea Britanie. Cel putin doua dintre ele erau conectate la controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.
Pe 15 ianuarie 2021, Curtea Districtuala Columbia din SUA (cu rol de curte de apel) a examinat un dosar privind incuviintarea si recunoasterea unei hotarari arbitrale straine impotriva statului Republica Moldova. Mai exact, Curtea a trebuit sa decida daca, anterior, instanta de district (cu rol de instanta de fond) din SUA a confirmat corect hotararea din octombrie 2013 a unui tribunal din Paris, prin care Republica Moldova a fost obligata sa plateasca unei companii ucrainene un total de 600 de milioane de lei (circa 46,5 milioane dolari la cursul de atunci – n.r.).
Dosarul din SUA e parte a mult-discutatului proces dintre Republica Moldova si Energoalians (in unele documente apare ca Energoalians TOV, Energoaliance sau Energoalliance), initiat dupa ce, la finele anilor ‘90, IS Moldtranselectro a cumparat energie electrica din Ucraina prin intermediul unui offshore din Insulele Virgine Britanice, iar in urma livrarilor s-ar fi format o datorie de circa 196 de milioane de lei, lucru negat de autoritatile de la Chisinau.
CE A DECIS INSTANTA DE APEL DIN SUA
Curtea Districtuala a confirmat decizia instantei inferioare, respingand afirmatiile Moldovei precum ca nu era de competenta ei sa examineze o astfel de cerere si ca recunoasterea unei hotarari arbitrale straine in timpul suspendarii anumitor proceduri reprezinta „o eroare”.
Aceasta a concluzionat ca prima instanta nu a abuzat de discretia sa in acordarea dobanzii prejudiciabile, pentru a compensa in mod adecvat compania ucraineana pentru valoarea in timp a banilor. Pe de alta parte, Curtea Districtuala a cerut de la instanta inferioara sa examineze daca datoria pe care o are de achitat Moldova trebuie sa fie calculata in lei sau in dolari. Or, de la decizia Tribunalului de arbitraj de la Paris din octombrie 2013, leul s-a depreciat cu circa 30% fata de dolarul american, doar ca nici compania ucraineana, si nici judecatorii din prima instanta, nu au explicat de ce Moldova ar trebui sa suporte costul deprecierii monedei.
„Concluzionam ca instanta districtuala nu a contabilizat in mod adecvat interesele pe care Moldova le-ar fi putut dezvolta in mod rezonabil pe baza actiunilor Energoaliance in timpul arbitrajului. Din motivele expuse mai sus, confirmam decizia din 13 noiembrie 2018 a instantei de circumscriptie, precum si partea din decizia din 23 august 2019 care confirma hotararea arbitrala si acorda dobanda de prejudiciu”, se arata in decizia Curtii Districtuale Columbia.
DISPUTA DINTRE MINISTRU SI CONSILIERA PRESEDINTEI
Decizia instantei de peste ocean a generat la Chisinau diferite interpretari. De exemplu, Fadei Nagacevschi, ministrul Justitiei in exercitiu, a declarat ca aceasta este favorabila Republicii Moldova si ca, de fapt, tara noastra nu va plati.
Fadei NAGACEVSCHI (intr-un comentariu pe Facebook): Aceasta hotarare arbitrala se incearca a pune in executare in diferite state ale lumii, inclusiv in SUA. Mai intai a fost o prima hotarare – prin care s-a recunoscut, si a doua hotarare – prin care s-a blocat, in principiu, executarea hotararii. Faptul ca s-a blocat procedura de urmarire in SUA este in folosul nostru, pentru ca obtinem termen suplimentar pentru examinare. Deci, ca sa fie clar, suma de aproape 60 de milioane dolari pe care Republica Moldova trebuia sa o achite ca un prejudiciu companiei ucrainene a fost oprita.
Pe de alta parte, Olesea Stamate, predecesoarea lui Nagacevschi la sefia Ministerului Justitiei si, actualmente, consilier prezidential, sustine ca decizia nu este nici pe departe in favoarea Republicii Moldova.
Olesea STAMATE (intr-o postare pe Facebook): Cele 58 de milioane nu au fost salvate. Din contra, Curtea de Apel a mentinut decizia primei instante, doar ca a solicitat primei instante sa se expuna daca banii urmeaza a fi achitati in lei sau dolari. Mai exact, asta spune Curtea in decizia sa, daca e sa vedem originalul in engleza.