O parte semnificativa a cetatenilor Republicii Moldova are prejudecati destul de puternice. Spre exemplu, 49% din cetateni nu ar accepta sa fie prieteni cu o persoana de etnie roma, iar 35% nu ar accepta ca o persoana de religie musulmana sa le fie vecin. Nivelul de acceptare pentru sapte grupuri minoritare este extrem de mic. Constatarile se contin in analiza „Adevarata distanta sociala! – Acceptare si marginalizare in Moldova anului 2020”, lansata de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), de Ziua Internationala a Drepturilor Omului, transmite IPN.
Aceasta analiza isi propune sa elucideze nivelul de acceptare a grupurilor minoritare de catre populatia Republicii Moldova. Distanta sociala este definita ca nivelul in care populatia ar accepta sa aiba o serie de relatii (prietenie, vecini, colegi de serviciu, membri de familie etc.) cu reprezentantii grupurilor minoritare. Cu cat nivelul de acceptare de a avea o relatie este mai mic, cu atat nivelul distantei sociale este mai mare.
Analiza arata ca, in cazul persoanelor LGBT, persoanelor care traiesc cu HIV, persoanelor foste detinute, persoanelor de religie musulmana, persoanelor de origine africana, persoanelor de etnie roma si a persoanelor cu dizabilitati intelectuale nivelul distantei sociale variaza intre 2,6 si 5,6. Potrivit expertilor, daca nivelul de acceptare este mai mare de 2, atunci persoana nu ar accepta sa fie vecin cu reprezentantul grupului minoritar.
Comparativ cu anul 2018, nivelul general al distantei sociale nu s-a schimbat. Desi pentru mai multe grupuri minoritare s-au inregistrat anumite progrese, pentru cele mai marginalizate categorii in societate nivelul de distantare sociala s-a inrautatit semnificativ.
Autorii analizei opineaza ca lipsa progresului este generata, in mare parte, de actorii politici. Eforturile de monitorizare a discursului de ura arata ca acest fenomen s-a amplificat semnificativ in ultimii ani. Totodata, multi dintre actorii politici recurg la discursul de ura ca si o tactica frecventa in activitatea politica.
In acelasi timp, aparenta clivajelor din societate cu privire la limba vorbita, perpetuata de mai multe forte politice, se dovedeste a fi un mit. Atat in anul 2018, cat si in anul 2020, datele arata un nivel mic (in termeni relativi) de excludere fata de persoanele care nu vorbesc limba de stat: 12,3% nu ar accepta sa fie prieteni cu asemenea persoane, iar 10,5% nu ar accepta sa le fie
Sursa: IPN.MD