Ordin de protecție, brățară electronică și semnal GPS dispărut: unde au eșuat instituțiile care trebuia să o protejeze pe femeia din Măgdăcești

Femeia a cerut pentru prima dată protecția autorităților pe 13 iulie. Pe 16 iulie, Judecătoria Criuleni a emis o ordonanță de protecție pentru 30 de zile.

Ulterior, în cadrul urmăririi penale, autoritățile au constatat și o încălcare a măsurilor de protecție, după ce agresorul ar fi contactat victima. Pe 3 august a fost pornit un proces penal pentru încălcarea ordonanței.

După expirarea primei măsuri, femeia a cerut din nou protecție. A doua solicitare a fost depusă pe 24 august, iar pe 25 august a fost emisă o nouă ordonanță, cu o perioadă de protecție mai lungă și o distanță stabilită față de victimă.

Brățara trebuia să însemne monitorizare, nu doar un dispozitiv

În cazul în care instanța dispune monitorizarea electronică, mecanismul nu se rezumă la aplicarea unei brățări agresorului. Potrivit explicațiilor oferite în emisiune, informația despre ordonanța de protecție ajunge atât la poliție, cât și la probațiune, iar inspectorul de probațiune trebuie să asigure aplicarea dispozitivului.

Avocata Doina Ioana Străisteanu a insistat că, după instalarea brățării, monitorizarea trebuie făcută permanent.

„Ai pus tracker-ul, ai pus coordonatele GPS, stai cu ochii acolo”, a declarat avocata la „În Profunzime”.

Mai mult, potrivit acesteia, sistemul trebuie să permită verificarea nu doar a distanței dintre agresor și victimă, ci și a celorlalte obligații impuse prin ordonanță: să nu părăsească anumite locuri, să nu contacteze victima și să nu se apropie de anumite zone.

Ce se întâmplă când dispar coordonatele GPS?

Aici apare una dintre cele mai importante întrebări în cazul de la Măgdăcești.

La câteva ore după instalarea dispozitivului, semnalul de localizare al agresorului ar fi dispărut. În același timp, potrivit celor discutate în emisiune, agresorul anunțase că intenționează să plece din Republica Moldova pentru câteva zile.

Alexandru Lupan, șeful-adjunct al IGP, a declarat că poliția nu avea acces direct la sistemul informațional al Inspectoratului Național de Probațiune și că polițiștii nu au fost informați despre pierderea semnalului.

„Noi nici nu știam, nici n-am fost informați despre pierderea semnalului”, a spus Alexandru Lupan la „În Profunzime”.

Potrivit acestuia, în asemenea situații, probațiunea trebuia să întreprindă măsuri pentru a stabili unde se află agresorul și pentru a remedia eventualele deficiențe tehnice.

Avocata: trebuia întocmit un raport și informată conducerea

Doina Ioana Străisteanu susține că pierderea semnalului nu trebuia tratată ca o simplă problemă tehnică.

În opinia sa, inspectorul de probațiune responsabil de caz trebuia să documenteze situația, să întocmească un raport și să informeze conducerea.

„Inspectorul de probațiune desemnat pentru monitorizarea acestui agresor avea un șef care știa exact”, a declarat avocata.

Cu alte cuvinte, potrivit explicațiilor sale, informația trebuia să urce pe linie ierarhică și să genereze acțiuni concrete, nu să rămână la nivelul unei probleme tehnice.

Dacă agresorul nu răspunde, urmează 112 și poliția

Avocata a explicat și ce ar fi trebuit să se întâmple în cazul în care agresorul nu putea fi contactat sau nu răspundea solicitărilor inspectorului.

„Dacă se întâmplă orice, tu suni subiectul, nu răspunde, tu suni 112, după acasă, tu suni procurorul, inspectorul. Deci, tot în lanțul ăsta trebuie să poarte răspundere”, a afirmat Doina Ioana Străisteanu.

Astfel, potrivit avocatei, pierderea semnalului trebuia să declanșeze o succesiune de acțiuni: contactarea agresorului, verificarea situației, raportarea problemei, informarea superiorului și, dacă situația nu putea fi clarificată sau exista un risc, apelarea serviciului 112 și sesizarea poliției.

Probațiunea lucrează 24 de ore din 24

Un alt punct ridicat de avocată este modul în care este organizată monitorizarea.

Doina Ioana Străisteanu a susținut că serviciul de probațiune trebuie să asigure monitorizarea permanentă și a descris mecanismul de predare a responsabilității între inspectorii care lucrează în ture.

Potrivit acesteia, inspectorul care își încheie tura trebuie să prezinte un raport, iar următorul inspector preia informația și continuă supravegherea.

„Tu ieși din tura de 12 ore, ca inspector de probațiune, tu dai raport. Într-alt inspector, el semnează, primește raport. Tot se duce la șef”, a explicat avocata.

Dar poliția nu vedea semnalul?

Alexandru Lupan a explicat că una dintre probleme este lipsa accesului poliției la sistemul informațional al probațiunii.

În cazul de la Măgdăcești, spune șeful-adjunct al IGP, polițiștii nu au fost informați despre dispariția semnalului GPS.

Acest lucru ridică o întrebare esențială: dacă poliția nu vede direct alerta, cine trebuie să o transmită și cât timp poate trece până când informația ajunge la oamenii care pot interveni?

Alexandru Lupan a spus că, în prezent, instituțiile discută despre accesul poliției la sistemul de monitorizare al probațiunii, tocmai pentru a exista un mecanism de control suplimentar.

„Va fi un fel de dublu control”, a declarat șeful-adjunct al IGP, explicând că poliția ar urma să poată vedea inclusiv momentele în care se declanșează alerte sau dispare semnalul.

„Această crimă putea fi prevenită”

Doina Ioana Străisteanu a avut o poziție tranșantă în emisiune și a susținut că tragedia putea fi prevenită.

„Putea fi prevenit acest omor”, a afirmat avocata, adăugând că responsabilitatea trebuie analizată pe întregul lanț de instituții și funcționari implicați în executarea ordonanței de protecție.

Ea a cerut inclusiv verificarea modului în care poliția este prezentă la ședințele de judecată în care se examinează ordonanțele de protecție.

Potrivit avocatei, polițistul care cunoaște familia și istoricul agresorului ar trebui să ofere instanței informații despre nivelul de risc și să explice dacă distanța stabilită de judecător este suficientă pentru protejarea victimei.

Directorul Inspectoratului Național de Probațiune și-a dat demisia, după tragedia de la Măgdăcești

Prima demisie importantă după dublul deces de la Măgdăcești a venit din partea directorului Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă. Anunțul a fost făcut de ministrul Justiției, care însă s-a ferit să apară ieri în fața jurnaliștilor, deși era așteptat pentru explicații la ședința guvernului. Unele răspunsuri au fost oferite, în schimb, de ministrul Afacerilor Interne. Potrivit acestuia, există suspiciuni că brățara de monitorizare, purtată de bărbatul care și-a ucis soția, nu funcționa.

Brățara electronică a bărbatului care și-a împușcat soția la Măgdăcești nu ar fi funcționat

La cercetarea de la locul tragediei, polițiștii nu au găsit brățara electronică purtată de agresor. Ministrul Afacerilor Interne a spus că, preliminar, există ipoteza că dispozitivul nu ar fi funcționat.

Ancheta urmează să stabilească când și în ce condiții a dispărut brățara

Ministrul a precizat că urmează să fie stabilit în cadrul anchetei când și în ce condiții a dispărut brățara, iar dispozitivul va fi supus expertizelor.

Doi soți din Criuleni, găsiți împușcați în casa lor

Pe 31 august, doi soți, de 47 și 42 de ani au fost găsiți decedați în propria gospodărie. Primele cercetări ar fi arătat că bărbatul și-ar fi împușcat soția, după care s-a fi omorât și el. Sursele noastre din poliție spun că, acum câteva săptămâni, în familie a avut loc un episod de violență.

Potrivit surselor PRO TV din poliție, în urmă cu câteva săptămâni, polițiștii au intervenit în această familie într-un caz de violență. A fost pornit un proces penal, iar instanța a emis un ordin de protecție, prin care bărbatului i se interzicea să se apropie de familie. Acesta urma să poarte și o brățară electronică pentru a fi monitorizat. Ieri am încercat să aflăm de la Inspectoratul Național de Probațiune dacă bărbatul era, într-adevăr, monitorizat în momentul tragediei, însă nu am primit un răspuns.