Curtea Constitutionala a validat mandatele noilor deputati, alesi in urma scrutinului din 24 februarie. Constatam, intre altele ca o buna parte din cei care au acces in Parlament au figurat in anchetele reportericesti care au scos la iveala interesele ascunse si schemele de coruptie in care au fost implicati. Reporterii Centrului de Investigatii Jurnalistice au radiografiat si va prezinta cine sunt, ce averi si ce interese au noii parlamentari din Partidul Politic Sor, dar si deputatii independenti, scrie anticoruptie.md

Ilan Sor, de-a lungul anilor, a iesit în evidenta datorita problemelor cu legea, amenintarilor pe care le-a facut la adresa jurnalistilor si opozitiei, dar si cu laudele despre realizarile de la Primaria Orhei. Candidatul figureaza ca învinuit si inculpat în cel putin doua dosare penale legate de frauda bancara. Primul, din 6 mai 2015, a fost pornit pentru abuz de serviciu cu urmari grave, iar al doilea, din 22 iunie 2016 – pentru escrocherie în proportii deosebit de mari si spalare de bani. În primul caz ancheta se mai afla pe masa procurorilor, iar în al doilea, Sor a fost deja condamnat de Judecatoria Chisinau. Învinuirea primarului de la Orhei a suferit schimbari pe parcurs. Instanta a recalificat „escrocheria în proportii deosebit de mari” (care se pedepseste cu 8-15 ani de închisoare, potrivit Codului Penal) în „cauzare de daune prin înselaciune sau abuz de încredere în proportii deosebit de mari, daca fapta nu constituie o însusire” (pentru care Codul penal prevede pâna la trei ani de închisoare) si spalare de bani în proportii deosebit de mari. Într-un final, Sor a fost condamnat la sapte ani si jumatate privatiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis. În acest moment, dosarul se afla la Curtea de Apel Cahul.

Ilan Sor s-a implicat în politica în anul 2015, cu ocazia alegerilor locale. În acea perioada, el se afla în arest la domiciliu, fiind cercetat penal în dosarul privind furtul miliardului. Îndata dupa ce a fost înregistrat în calitate de candidat la locale pentru fotoliul de primar al or. Orhei, din partea miscarii social-politice „Ravnopravie”, a fost eliberat sub control judiciar din arest la domiciliu, ca urmare a unei cereri depuse de avocatii sai, pentru ca sa se poata implica în campania electorala. Analistii politici au calificat atunci implicarea lui în politica drept intentie de a scapa de arestul la domiciliu.

Sor a preluat oficial conducerea Miscarii „Ravnopravie” în iunie 2016, atunci când fostul presedinte al formatiunii Valeriu Klimenco i-a cedat fotoliul. La scurt timp, în noiembrie 2016, Ilan Sor a reformat formatiunea, schimbându-i numele din Miscarea „Ravnopravie” în Partidul Sor.

În activitatea sa politica, Ilan Sor s-a remarcat prin atacuri verbale agresive cu incitare la ura si violenta îndreptate împotriva liderilor opozitiei. Cel mai dur dintre acestea a fost discursul din iulie 2018, atunci când Sor, într-un video plasat pe Facebook, i-a amenintat pe Maia Sandu si Andrei Nastase ca îi va bate cu cureaua, iar pe jurnalistii care îl critica îi va pedepsi.

De asemenea, Sor s-a facut remarcat în politica prin gesturi de ademenire a alegatorilor cu daruri, deschiderea magazinelor sociale în mai multe localitati si concertelor la care multimea este hranita si primeste pachete cu produse alimentare. Sursa banilor pentru aceste actiuni nu este cunoscuta. CNA si Procuratura Generala, desi au fost sesizate de opozitie sa verifice provenienta banilor, asa si nu au deschis o ancheta penala.

Jurnalistii de investigatie au depistat mai multe proprietati si averi detinute de Ilan Sor direct sau indirect, dar care nu se regasesc în declaratiile de avere depuse de el la Comisia Nationala de Integritate, transformata în Autoritatea Nationala de Integritate. Potrivit unei investigatii Jurnal TV, Sor ar avea în folosinta înca cel putin trei Mercedesuri clasa G, cu care a fost vazut la mai multe evenimente publice, dar si înca un Bentley, cu alt numar de înmatriculare, în care difera doar o cifra. Doua din cele trei Mercedesuri ale lui Sor au fost filmate de mai multe ori lânga Primaria Orhei, dar si lânga un local de lux din capitala, unde se afla Sor. Potrivit Jurnal TV, Ilan Sor a fost vazut în ultimul timp si cu un Audi luxos a carui valoare, potrivit site-urilor de specialitate, ar fi de peste 90 de mii de euro. Întrebata despre aceste automobile cu care se deplaseaza liderul Partidului Sor, purtatoarea de cuvânt a politicianului, Alina Sargu, a declarat ca ele apartin de fapt companiilor gestionate de el. Desi indica în declaratia sa de avere o casa în Chisinau, evaluata la 4,8 milioane de lei (cu tot cu garaj si teren), Ilan Sor locuieste în Chisinau, pe o alta adresa, pe str. Lacului, o mosie cu o suprafata totala de 27 de ari, pe care si-a ridicat mai multe cladiri. La Cadastru, potrivit Jurnal TV, sunt indicate trei constructii separate - de 650, 100 si, respectiv, 270 de metri patrati. Imobilul este înregistrat pe numele altei persoane. Tot aici au efectuat perchezitii procurorii, în februarie 2015, când au pornit urmarirea penala împotriva lui Ilan Sor. Potrivit datelor de la Cadastru, imobilul ar valora circa 9 milioane de lei. Ilan Sor si sotia sa au o casa si în suburbia Moscovei, în localitate Rubliovka. Potrivit presei din Rusia, Ilan si Sara Sor au procurat locuinta în toamna anului 2013. Sotia politicianului, Sara Sor, a demonstrat de mai multe ori presei ruse aceasta locuinta. Ea a dezvaluit ca în casa cu trei etaje familia are si o sala pentru sport, dar si piscina.

De mai bine de zece ani, Ilan Sor a legat o strânsa „colaborare” cu sefii Confederatiei Nationale a Sindicatelor, a reusit sa privatizeze pe bani marunti mai multe imobile valoroase aflate în patrimoniul sindicatelor. Centrul de Investigatii Jurnalistice a realizat mai multe anchete despre modul în care Sor a reusit sa privatizeze în conditii dubioase hotelul Cosmos, hotelul Turist, Palatul de Cultura al Sindicatelor, pensiunea Flora etc.

O alta afacere ce implica un bun al statului si numele lui Ilan Sor este concesionarea Aeroportului International Chisinau. Potrivit raportului Comisiei parlamentare de ancheta privind verificarea legalitatii concesionarii Aeroportului International Chisinau, dar si unui raport comun anterior al Ministerului Justitiei si CNA, realizat la cererea fostului premier Valeriu Strelet, transmiterea bunului în concesie pe o perioada de 50 de ani a avut loc cu multiple încalcari ale procedurii de organizare a concursului, cu mai multe conditii dezavantajoase statului si cu prejudicii pentru stat.

Despre alte „pete” din biografia lui Ilan Sor, cititi într-un amplu articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Potrivit ultimei sale declaratii de avere depusa la CEC, în contextul alegerilor parlamentare, pentru anii 2017-2018, Ilan Sor detine un teren pentru constructii pe care este amplasata o casa de 201,8 metri patrati si un garaj, procurate în 2014 si evaluate împreuna la 4,8 milioane de lei. De asemenea, el mai are în proprietate trei apartamente: unul de 158 de metri patrati, procurat în 2000 cu 942 de mii de lei, altul de 239,4 metri patrati, procurat în 2013 cu 824 de mii, si al treilea de 57 de metri patrati, din 2002, cu valoarea de 162 de mii de lei. În declaratia de avere Sor mai indica trei automobile: un Bentley Continental din 2010, procurat în 2014 cu 2,5 milioane de lei, un GAZ 2410 din 1988, procurat în 2014 cu cinci mii de lei, si o parte dintr-o Toyota Runner din 1997, mostenita în 2006. La capitolul venituri, Sor a indicat salariul de primar în marime de 124 de mii de lei si încasarile de aproape patru milioane de ruble ale sotiei, din activitatea de întreprinzator. Desi pastreaza în banci aproape jumatate de milion de lei, o mie de dolari si noua mii de euro, Ilan Sor a contractat mai multe credite în ultimii ani: 18 milioane de lei în 2015, pe care trebuie sa-i întoarca pâna în 2020, 349 de mii de euro în 2016, scadent în 2021. Tot în 2016, dar si în 2017, a contractat alte doua împrumuturi în valoare de câte 16 milioane de lei, pe care trebuie sa le restituie pâna în 2021, respectiv 2022. Anul trecut primarul de la Orhei s-a mai împrumutat cu 20 de milioane de lei, bani pe care trebuie sa-i întoarca pâna în 2023.

Marina Tauber este primarul localitatii Jora de Mijloc, raionul Orhei, si vicepresedinta a Partidului Sor. Numele Marinei Tauber, anterior presedinta a Federatiei de Tenis din Moldova, figureaza în raportul Kroll 1 privind furtul unui miliard de dolari din trei banci devalizate. Este cunoscuta pentru atacurile la adresa presei. În august 2018 a agresat, în cadrul unei actiuni de protest, la Orhei, jurnalistii de la Radio Orhei, chemând la violenta si rafuiala cu presa incomoda.

Marina Tauber a devenit primarita în Jora de Mijloc din raionul Orhei, în cadrul alegerilor locale anticipate din 20 mai curent, si va conduce localitatea pâna în 2019, când vor fi organizate alegeri locale ordinare. Ea a acumulat 1.048 de voturi, echivalentul a 61 la suta din sufragii, câstigând functia de primar din primul tur. Partidul Actiune si Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, a depus o contestatie la Judecatoria Orhei în care a cerut anularea alegerilor din Jora de Mijloc, pe motiv ca acestea ar fi avut loc cu grave încalcari ale legislatiei electorale, facând trimitere la un raport al Asociatiei Promo-LEX. Cu toate acestea, atât instanta de fond de la Orhei, cât si Curtea de Apel Chisinau, au mentinut validarea alegerilor din Jora de Mijloc. Curtea de Apel Chisinau a respins contestatia depusa de Maia Sandu, pe motiv ca aceasta nu avea calitatea de concurent electoral la alegerile locale noi ale primarului Jora de Mijloc si respectiv nu era în drept sa depuna o contestatie.

Numele Marinei Tauber se regaseste în raportul Kroll 1, ea numarându-se printre persoanele care ar fi beneficiat în urma fraudei bancare. Potrivit raportului, Marina Tauber, alaturi de alti actionari ai Unibank, ar fi actionat concertat în beneficiul lui Ilan Sor. Ca argument, investigatorii dau sursele de finantare ale unui grup de persoane care în 2012 deveneau actionari minoritari la banca. Astfel, o buna parte din ei s-ar fi împrumutat de la doua banci din Letonia pentru a cumpara actiuni. În cadrul unei dezbateri electorale, organizate în aprilie curent de postul de televiziune Pro TV, Marina Tauber a confirmat ca a luat credite de la banca ABLV din Letonia. Despre alte „pete” din biografia Marinei Tauber, cititi într-un amplu articol realizat de reporterii Centrului de Investigatii Jurnalistice.

În declaratia de avere pentru ultimii doi ani, depusa la CEC, Marina Tauber a indicat venituri de doar 78 de mii de lei, din salariu. Ea a mai declarat un apartament în care detine o cota de 7/18. În 2017, candidata Partidului Sor a contractat un împrumut în marime de 450 de mii de lei, pe care trebuie sa-l întoarca pâna în 2020.

Petru Jardan este director general al companiei Avia Invest, cea care gestioneaza Aeroportul International Chisinau. Pâna în 2018, Petru Jardan nu a fost implicat oficial în politica. Înainte de a se implica în politica, Petru Jardan s-a aflat în cercul de apropiati ai primarului de Orhei, Ilan Sor. Acesta a ocupat functia de vicepresedinte al clubului de fotbal „Milsami” Orhei, patronat de Ilan Sor, iar ulterior, în 2012, a fost numit director al „Aeroportului International Chisinau” printr-un ordin semnat de Tudor Copaci, directorului Agentiei Proprietatii Publice. În 2013, Aeroportul a fost concesionat companiei Avia Invest, iar Jardan, la scurt timp, a fost numit director general al acestei companii, functie pe care o detine si astazi, se precizeaza în profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat. Ilan Sor, presedintele Partidului Sor, este presedintele Consiliului de Administratie al Avia Invest. Aceasta companie va gestiona în urmatorii 43 de ani Aeroportul International Chisinau, în baza unui parteneriat public-privat semnat în 2013.

Potrivit declaratiei de avere pentru 2017-2018, Petru Jardan a obtinut în ultimii doi ani venituri oficiale în suma totala de 1,6 milioane de lei de la compania Avia Invest (67 de mii de lei lunar). Jardan a mai trecut în declaratia de avere faptul ca, împreuna cu sotia, este proprietarul unui apartament de 114 metri patrati, procurat în 2012, în urma unui contract de investitii. Din 2013, Jardan conduce prin mandat un automobil de model Porsche Cayenne, fabricat în acelasi an. Masina costa 68 de mii de euro, echivalentul a 1,3 milioane de lei.

Maria Albot este director comercial la DFM SRL, companie care face parte din holdingul gestionat de familia Sor. Este secretar general al Partidului Sor, condus de primarul orasului Orhei si figurant în rapoartele companiei Kroll, care a investigat frauda bancara din R. Moldova, în urma careia, din sistemul bancar (Banca de Economii, Banca Sociala, Unibank) a fost sustras aproximativ un miliard de dolari. Anterior, conform informatiilor publice, Albot a activat si în cadrul Dufremol, companie care gestioneaza magazinele duty-free de la frontiera Republicii Moldova.

Maria Albot este de profesie jurist si detine titlul de magistru în drept, se arata în datele biografice publicate de CEC. Aceasta a studiat anterior la liceul „Logica”, acolo unde au mai învatat Ilan Sor si Marina Tauber. Conform informatiilor facute publice de Ilan Sor, institutia de învatamânt a fost deschisa de catre tatal acestuia.

Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Maria Albot a detinut, din august 2015, timp de un an, si functia de presedinta a Asociatiei „Pentru Orhei”, entitate implicata în mai multe proiecte din orasul Orhei, dupa ce Ilan Sor a fost ales în functia de primar, dar si functia de vicepresedinta a Fundatiei de Caritate „Miron Sor”. Albot este membra a Consiliului de Administratie al Asociatiei „Pentru Orhei”.

În 2011, Maria Albot era prezentata de presa drept asistenta lui Ilan Sor. În 2015, numele ei apare si în autodenuntul depus de Ilan Sor împotriva fostului premier, Vladimir Filat, Sor declarând ca Maria Gutuleac (Albot dupa casatorie) s-ar fi ocupat de transferarea pe conturile apropiatilor lui Filat a unor sume de bani sau de achitarea unor curse charter, arendarea iahturilor sau a masinilor în strainatate. Ulterior, în 2016, ea a fost audiata în dosarul Filat în calitate de martor al acuzarii si a confirmat declaratiile oferite anterior de Ilan Sor.

În declaratia pe proprie raspundere depusa la Comisia Electorala Centrala în calitate de candidata la functia de deputat, Albot a indicat ca, în ultimii doi ani, 2017-2018 a obtinut venituri din salariu doar de la compania DFM SRL în suma de 17,4 mii de lei. În schimb, familia Albot a primit donatii generoase. Sergiu Albot a încasat 200 de mii de lei cu titlul de donatie, iar Maria Albot, o donatie de 150 de mii de lei. Ea a beneficiat si de îndemnizatie pentru cresterea copilului de 53,3 mii de lei. Maria Albot si sotul sau sunt proprietarii unui apartament de 87 de metri patrati achizitionat de candidata în anul 1997 cu suma de 810 mii de lei. Desi în ultimii doi ani împreuna cu sotul a declarat venituri totale de 420 de mii de lei, în 2018 Maria Albot si-a cumparat o masina noua, un Mercedes 250D, fabricat în acelasi an, pentru suma de 56 de mii de euro. Automobilul a fost cumparat în leasing pâna în 2021 si cu o rata a dobânzii de 8,99%. Maria Albot detine si 4,9% din actiunile Bancii Sociale, banca aflata în proces de lichidare.

Denis Ulanov este unul din avocatii liderului Partidului Sor, în dosarul penal legat de furtul unui miliard de dolari din bancile din Republica Moldova. În profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat se arata ca Denis Ulanov este membru al Consiliului politic national al Partidului Sor si membru al Biroului permanent central al acestui partid.

Potrivit portalului Mold-Street.com, în 2013, administratorul BEM a împuternicit prin contract cabinetul avocatului Denis Ulanov „sa efectueze actiuni si formalitati juridice pentru încasarea datoriilor de la debitorii bancilor”. Contractul semnat de cabinetul avocatului Denis Ulanov cu BEM continea o clauza care prevedea ca pentru serviciile acordate acesta poate primi un onorariu de 7% din suma recuperata. Reporterii au sugerat existenta unui conflict de interese legat de faptul ca Denis Ulanov a fost numit sa reprezinte interesele bancii în recuperarea miliardelor furate, si între timp acesta a devenit unul din avocatii lui Ilan Sor, în dosarul penal legat de implicarea în frauda bancara a expresedintelui Consiliului de administrare a BEM. Ulanov a negat, printr-un comunicat emis spre difuzare publica, existenta conflictului de interese: „Cabinetul avocatului Denis Ulanov nu reprezinta interesele Bancii în niciun dosar care ar avea tangenta cu evenimentele legate de Ilan Sor. Mai mult, interesele lui Ilan Sor absolut coincid cu interesele Bancii în ceea ce priveste recuperarea creditelor neperformante”.

 În noiembrie 2015, Denis Ulanov este ales în Consiliul de administrare al companiei Klassika Asigurari, ce face parte din imperiul financiar-imobiliar a lui Ilan Sor, se arata într-un articol publicat de portalul Mold-street.com.

Potrivit declaratiei de avere si interese personale pentru anii 2017 – 2018, depusa la Comisia Electorala Centrala, Ulanov a obtinut venituri din activitatile în domeniul justitiei în cadrul „Cabinetului avocatului Denis Ulanov” în suma de 2,3 milioane de lei. Totodata, familia declara venituri din vânzarea unui apartament în suma de 202 mii de lei, din vânzarea a doua automobile – unul dintre care a fost vândut cu 10 mii de lei, iar altul cu 416 mii, si din vânzarea unui teren pentru care s-a obtinut 23 de mii de lei. Denis Ulanov mai indica trei terenuri extravilane, cinci apartamente, o casa de locuit cu o suprafata de 70,9 metri patrati, obtinuta în 2016 printr-un contract de donatie, o cota parte de 1/3 dintr-un garaj cu o suprafata de 86,3 metri patrati si patru bunuri imobile nefinalizate, achizitionate în 2016. Denis Ulanov indica cinci autoturisme, doua în proprietate si alte trei, în posesie si folosinta. Avocatul a contractat în 2018 doua credite. Unul - în valoare de 97 de mii de dolari de la ICS Prime Capital 2, cu rata dobânzii de 16,76 %, scadent la 1 noiembrie 2023, si al doilea - în suma de 40 de mii de euro de la ICS BT Leasing MD SRL, rambursabil pâna în 2020, cu o rata a dobânzii de 15,80%.

Reghina Apostolova este viceprimarul orasului Orhei si una dintre persoanele care figureaza în raportul Kroll. Apostolova si-a început cariera în 1968 în calitate de instructor de pionieri la Scoala rusa nr.14 din Chisinau, actualmente liceul rus „Natalia Gheorghiu”. Dupa absolvirea studiilor, este angajata în calitate de profesoara de geografie, iar în 1981 este avansata la functia de director-adjunct al scolii. La 8 iulie 1985, este desemnata în functia de directoare a Liceului „Natalia Gheorghiu”, functie pe care o detine pâna la 20 februarie 2007, fiind numita pretor al sectorului Râscani al Capitalei. Anterior, Reghina Apostolova a fost timp de opt ani consilier municipal în Chisinau, fiind aleasa pe listele Partidului Comunistilor. Ea s-a aflat în functia de pretor timp de opt luni, dupa care a revenit la Liceul „Natalia Gheorghiu” si a activat în calitate de profesoara.

În 2015, când Ilan Sor câstiga functia de primar al orasului Orhei, Reghina Apostolova este numita viceprimara a orasului Orhei, responsabila de domeniul constructii si infrastructura. Apostolova mai detine si functia de presedinta a Organizatiei de Veterani a Partidului „Sor”. În 2018 a fost candidata Partidului „Sor” la alegerile pentru functia de primar al municipiului Chisinau, dar a fost exclusa din competitia electorala pe motiv ca ar fi fost finantata din surse externe.

Numele Reghinei Apostolova apare în primul raport Kroll în lista de persoane private care, în 2013, au cumparat actiuni de la Banca Sociala si Unibank, pe bani împrumutati de la off-shore-uri britanice, folosind conturi în Banca ABLV din Riga, Letonia, considerata a fi una dintre cele trei institutii bancare care au servit drept „porti europene” pentru preluarea controlului asupra celor trei banci din R. Moldova care au ajuns sa fie lichidate din cauza fraudei bancare de aproximativ un miliard de euro. Într-o dezbatere de la postul de televiziune PRO TV Chisinau, Reghina Apostolova a declarat ca a rambursat toate creditele si ca nu are probleme cu legea. Despre alte detalii din cariera Reghinei Apostolova, cititi într-un articol realizat de reporterii Centrului de Investigatii Jurnalistice.

Conform declaratiei depuse de Apostolova la CEC, în perioada anilor 2017-2018, ea a avut venituri în marime de 241 de mii de lei din salariu, pensie si indemnizatie. Candidata lui Sor mai raporteaza în proprietate si jumatate dintr-un apartament cu suprafata de 93,7 metri patrati, valoarea caruia este de 541 de mii de lei.

CITESTE MAI DEPARTE PE: anticoruptie.md

Pe Instagram-ul Pro TV Chisinagasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova, dar si din lume!  

Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.