La un an de la reforma sistemului de pensii si de la promisiunile autoritatilor de majorare si egalare a pensiilor tuturor categoriilor, 73% dintre cetateni traiesc sub limita pragului de saracie, iar judecatorii beneficiaza de o pensie care face cat zece pensii medii ale cetatenilor dupa ce modificarea sistemului de pensii a fost declarata neconstitutionala tot de judecatori, scrie ZdG.md.
Acum doi ani, autoritatile sustineau ca îsi doresc „un sistem de pensii atractiv, pentru un trai decent si reducerea saraciei, iar reforma sistemului de pensii va pune semnul egalitatii între toate categoriile de cetateni angajati în câmpul muncii”.
La un an de la reforma, 73% dintre persoanele pensionate traiesc sub limita minimului de existenta (1566 lei), cu o pensie de 1456 lei, iar judecatorii pensionati beneficiaza de o pensie medie de 15 721 de lei, arata datele Casei Nationale de Asigurari Sociale (CNAS). La un an de la reforma, judecatorii continua sa primeasca cele mai mari pensii dintre toate categoriile de functionari din R. Moldova.
Legea pensiilor judecatorilor – modificata de Parlament
În 2014, s-a adoptat o lege care prevedea ca judecatorii pot sa iasa la pensie la vârsta de 50 de ani, în conditiile în care au o vechime de munca de cel putin 20 de ani, dintre care 12 ani si 6 luni – în functia de judecator. „Daca întrunea toate aceste conditii, judecatorul putea beneficia de o pensie minima de 55-80%, calculata din salariul mediu lunar al unui judecator în functie”, specifica Ion Guzun, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice.
În 2016, a început reforma sistemului de pensii. Au fost adoptate modificari de catre Parlament cu privire la unificarea pensiilor judecatorilor. Acestea presupun ca toate categoriile de persoane vor avea aceeasi vârsta de pensionare. Legea prevede excluderea privilegiului judecatorilor de a se pensiona la 50 de ani si la un stagiu de 12,6 ani si modificarea formulei de calcul a pensiei. Astfel, vârsta de pensionare a judecatorilor urma sa fie majorata anual cu sase luni, de la 50 de ani la vârsta standard de pensionare – de 63 de ani, pensiile urmând sa nu mai fie calculate în marime de 55-80% din salariul judecatorului în functie, ci în conditii generale – aproximativ 30-50% din salariul pe care îl are magistratul, atunci când pleaca din functie.
Reforma pensiilor presupunea si majorarea stagiului special de cotizare a judecatorilor si procurorilor pâna la 15 ani (actualmente 12 ani si 6 luni) si majorarea treptata a stagiului total de cotizare a acestora, în prezent 20 de ani, pâna la 35 de ani pentru femei si barbati. Modificarile urmau sa intre în vigoare la 1 ianuarie 2018.
Echitatea sociala, declarata neconstitutionala de judecatori
La 27 iulie 2017, Curtea Constitutionala a adoptat o hotarâre prin care a declarat neconstitutionala aceasta prevedere legala adoptata de Parlament. „Respectiv, dupa aceasta hotarâre a Curtii Constitutionale, judecatorii ies la pensie în conditiile favorabile care au fost adoptate anterior, adica la 50 de ani, si primesc aceeasi pensie care variaza de la 55% pâna la 80% din salariul mediu lunar al unui judecator în functie”, ne mai explica Guzun.
Judecatorii pensionati dupa 2016
Totodata, în urma modificarilor legislative din 2016, pensia judecatorilor pentru vechime în munca se calculeaza si se plateste doar judecatorilor demisionati si celor eliberati din functie pentru ca au atins plafonul de vârsta, iar în cazul în care judecatorii demisionati sunt numiti iarasi în functia de judecator, achitarea pensiei este suspendata.
Ion Guzun ne explica ca aceste prevederi sunt valabile doar pentru judecatorii care s-au pensionat dupa 2016: „Judecatorii nu mai pot lucra în aceleasi functii, primind si pensie, cu exceptia celor pensionati pâna în 2016, care beneficiaza si de salarii, si de pensii. Începând cu 2016, poti sa primesti doar salariu”.
Chiar si asa, expertul declara ca, oricum, sunt foarte multi judecatori care primesc si pensie. De exemplu, în 2016, în justitie activau 150 de magistrati pensionati.
Cele mai mari pensii – prea mici pentru judecatori
Desi modificarile pensiilor judecatorilor au fost declarate neconstitutionale, iar valoarea pensiei a ramas la fel de mare, o buna parte dintre magistrati nu sunt multumiti de pensiile calculate de CNAS, motiv pentru care au actionat recent în judecata Casa Nationala de Asigurari Sociale, solicitând recalcularea pensiei în conformitate cu legislatia, care prevede ca judecatorii ar trebui sa beneficieze de pensie pentru vechimea în munca în valoare de 80% din salariul lunar primit în exercitiul functiei.
Unul dintre magistratii nemultumiti de pensie este si presedintele Curtii de Apel Chisinau, Ion Plesca, numit în functie în 2015. În 2016, acesta a primit un salariu de peste 317 mii de lei si o pensie de 114 mii de lei.
În 2017, Plesca a atacat în instanta de judecata Casa Nationala de Asigurari Sociale pentru refuzul de a-i recalcula pensia, cerând o pensie lunara de 13 370 de lei în loc de 9 460 de lei. Presedintele Curtii de Apel Chisinau a facut trimitere la Legea cu privire la statutul judecatorului, potrivit careia ar trebui sa beneficieze de pensie pentru vechime în munca în marime de 80% din salariul lunar. Cauza urmeaza sa fie judecata la Curtea de Apel Comrat.
„Eu primesc pensia ca judecator de prima instanta, dar lucrez deja de sapte ani presedinte la Curtea de Apel Chisinau. Toti colegii mei au pensii mai mari, reiesind din valoarea salariului de la Curtea de Apel. Doar eu am o pensie mai mica. E dreptul meu moral sa fie recalculata”, a precizat Plesca.