În acest weekend trecem la ora de vară. În noaptea de sâmbătă spre duminică ora 3 devine ora 4 așa că ne vom da ceasurile cu o oră înainte. Pentru un bărbat din Peresecina însă, timpul are o altă valoare iar evenimentul presupune o operațiune minuțioasă. Omul are o colecție de 150 de ceasuri și, chiar dacă nu toate funcționează, va trebui să schimbe ora la câteva zeci de orologii.
Timpul parcă stă în loc atunci când pășești în casa lui Gheorghe Agachi, din satul Peresecina, raionul Orhei. Te trezești înconjurat de ceasuri. Pasiunea sa pentru orologii s-a născut acum mai bine de 25 de ani. La început, fără să-și dea seama, a început să le adune unul câte unul, iar în timp colecția a crescut considerabil. Astăzi, a ajuns să dețină aproape 150 de ceasuri — fiecare cu povestea și farmecul său.
Chiar dacă multe dintre ele nu mai funcționează și au devenit mai degrabă elemente de decor, de două ori pe zi ele tot indică ora exactă.
Elisa BOLDURATU, REPORTER PRO TV: „Majoritatea ceasurilor, domnul Gheorghe le-a cumpărat de la piața de vechituri. Cel mai scump ceas din colecția lui costă 1000 de lei, iar cel mai ieftin aproximativ 50 de lei.”
Gheorghe AGACHI, COLECȚIONAR DE CEASURI: „Pe la începutul anilor 2000 am început să prestez servicii de trasport. Mi-am procurat un microbuz și prestam servicii de transport. Trecând pe lângă Gara Feroviară unde stau mulți oameni și vând lucruri vechi, am prins să mă opresc și să mă uit și eu.”
Cu ani în urmă, Gheorghe mergea la piețele de vechituri împreună cu un prieten. Acesta colecționa clopoței, iar pe el îl interesau ceasornicele. Mici sau mari, rotunde, pătrate sau chiar în formă de personaje, le aduna pe toate cu grijă. Bărbatul spune că nu are un ceas preferat, pe care să îl îndrăgească mai mult decât pe celelalte.
Gheorghe AGACHI, COLECȚIONAR DE CEASURI: „Să zic că am în ceas anume, nu. Totate îmi plac în felul lor, deoarece fiecare are ceva aparte, ca copiii la părinți, toți sunt diferiți, dar pe toți îi iubești, așa și ceasurile.”
Deși toți apropiații îi cunosc pasiunea, de-a lungul timpului nu a primit niciodată ceasuri de ziua sa de naștere. În schimb, el obișnuia să le facă adesea cadouri prietenilor săi.
Gheorghe AGACHI, COLECȚIONAR DE CEASURI: „La zile de naștere n-am primit ceasuri. Eu la rândul meu, când am fost la vreo câțiva colegi de-ai mei de facultate, ținând cont de câți ani are el, mă străduiam să-i găsesc un ceas din anul lui, să-i fac o surpriză.”
Totuși, de câțiva ani încoace, Gheorghe rar își mai îmbogățește colecția .
Gheorghe AGACHI, COLECȚIONAR DE CEASURI: „Când am devenit bunel, am prins mai rar a circula în Europa și rar mă mai duceam și pe la vechituri.”
Chiar dacă unele nu mai ticăie de mult, fiecare dintre ceasurile lui Gheorghe are povestea sa, iar pentru el reprezintă mai mult decât simple obiecte — sunt martore ale unei pasiuni care durează de mai bine de un sfert de secol. Într-o lume în care timpul aleargă, el a găsit bucuria de a-l opri, măcar pentru câteva clipe, în fiecare ceas din colecție.